NATO se pregătește de un posibil atac rusesc în statele baltice. Ce zone vor crea „zidul de apărare”

Există planuri detaliate pentru oprirea atacurilor cu rachete, oprirea trupelor lui Putin la graniță și slăbirea liniilor de aprovizionare în interiorul Rusiei, scrie publicația germană Bild, care citează surse.

Dronele, zonele de luptă autonome și operațiunile forțelor speciale vor juca un rol cheie în această strategie, spun jurnaliștii de la Bild.

Conform publicației, autorul conceptului, care reflectă pașii pe care NATO îi va întreprinde într-un posibil conflict, este considerat a fi maiorul Andrew Pingree din Armata SUA.

Dacă va începe o confruntare directă cu Rusia, una dintre prioritățile NATO va fi prevenirea atacurilor rusești cu rachete, scriu jurnaliștii germani. Pentru aceasta, alianța intenționează să utilizeze avioane de vânătoare, rachete și vehicule aeriene fără pilot.

Documentul analizat de jurnaliștii de la Bild ia în calcul trei scenarii de luptă pe care NATO le-ar putea aplica în cazul izbucnirii unui război.

Unul privește pericolul unui atac rusesc asupra țărilor baltice: Estonia, Letonia și Lituania.

Zone autonome la granița cu Rusia și Belarus

Pe lângă prevenirea unor posibile atacuri cu rachete, forțele NATO vor încerca să dezactiveze pozițiile în care sunt amplasate sistemele de rachete.

Una dintre părțile frapante ale planului este legată de crearea unei „zone autonome” speciale în teritoriile de la granița cu Rusia și Belarus. Se preconizează că această zonă va juca un rol de „zid de apărare” pentru NATO.

În zona „zidului de apărare” vor fi utilizate în principal vehicule aeriene fără pilot și echipamente militare autonome.

Astfel, NATO ar putea încerca să reducă desfășurarea directă de forță de muncă pe linia de contact în prima etapă a unui posibil conflict și să stabilească un sistem tehnologic de apărare de-a lungul frontierei.

Care sunt statele NATO care au graniță cu Rusia și Belarus

Sunt șase state NATO care ating teritoriul Rusiei, dacă includem Kaliningradul: Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. De la aderarea Finlandei la NATO, în 2023, frontiera terestră NATO–Rusia s-a dublat.

În schimb, numai 11% din frontiera terestră a Rusiei este comună cu state NATO.

• Statele NATO care au graniță cu Rusia:
• Norvegia – are frontieră în nord cu Rusia.
• Finlanda – are o frontieră foarte lungă cu Rusia.
• Estonia – la est, cu Rusia.
• Letonia – la est, cu Rusia.
• Lituania – are frontieră cu regiunea Kaliningrad, care este teritoriu al Federației Ruse, dar nu are frontieră cu Rusia continentală.
• Polonia – are frontieră cu Kaliningrad, deci tot cu teritoriul Federației Ruse.

În schimb, sunt trei state NATO care au graniță directă cu Belarus, țara care a susținut permanent invazia rusească în Ucraina și prin care a și început.

În 2022, Lukașenko a permis Rusiei să folosească teritoriul țării pentru a ataca Ucraina și găzduiește armele nucleare tactice ale Rusiei.

Belarusul este condus neîntrerupt dîn 1994 de șeful de colhoz Alexandr Lukașenko, prieten și susținător al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Înainte ca Putin să invadeze Ucraina, pe 24 februarie 2022, Lukașenko era numit „ultimul dictator din Europa” și e cel mai longeviv șef de stat european.

Trei state NATO au graniță directă cu Belarus: Letonia, Lituania și Polinia.

Comisia Europeană indică explicit Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia ca state UE cu frontiere terestre cu Rusia și Belarus.

Sisteme fără pilot pe linia de contact

Potrivit Bild, conceptul prevede utilizarea pe scară largă a sistemelor fără pilot pentru recunoaștere, supraveghere, identificarea țintelor și capacități de atac.

Această abordare demonstrează accentul sporit pus de NATO pe tehnologiile militare fără pilot și autonome în ultimii ani.

În special, utilizarea pe scară largă a dronelor în războiul Rusia-Ucraina a schimbat semnificativ natura războiului modern.

Rusia, pe de altă parte, a declarat în repetate rânduri că nu are nicio intenție de a ataca țările NATO. Prin urmare, planul prezentat nu este evaluat ca începutul unui război real în situația actuală, ci ca un scenariu pentru răspunsul militar al alianței în timpul unei posibile escaladări.

Citește și:

Rusia își mută dronele la porțile NATO. Noi țări în raza de atac