Nici Putin, nici Trump nu sunt implicați în ”negocieri de pace”

De la o zi la alta, apar noi detalii despre convorbirea telefonică Trumo-Putin de la începutul săptămânii. De la replica ”nu e războiul meu” dată de Donald Trump, la invitația pe care a făcut-o Rusiei lui Putin pentru afaceri împreună și afirmația că potențialul Rusiei de a crea prosperitate și locuri de muncă este ”nelimitat” câtă vreme va fi pace în Ucraina, s-a ajuns în ultimele zile la detalii care pun într-o lumină sumbră perspectiva păcii.

După discuția lu Vladimir Putin, Trump le-a transmis liderilor europeni că Rusia nu este pregătită să încheie războiul din Ucraina, scrie The Wall Street Journal, citând oficiali europeni. ”Într-o convorbire care a avut loc luni, președintele Trump le-a spus liderilor europeni că președintele Vladimir Putin nu este pregătit să pună capăt războiului din Ucraina, pentru că se gândește că îl poate câștiga, spun înalți oficiali europeni”, scrie The Wall Street Jornal. ”Liderii europeni cred asta de mult timp, însă a fost pentru prima dată când au auzit-o de la Trump, spun oficialii europeni. Este o declarație care contravine celor spuse public de Trump – cum că el crede că Putin își dorește cu adevărat pacea”, mai scrie WSJ.

”Deși Trump pare să fi realizat că Putin nu este pregătit pentru a ajunge la pace, oficialii europeni au spus că asta nu l-a determinat pe președintele SUA să facă ceea ce liderii europeni și președintele Ucrainei își doresc ca el să facă: să întețească lupta împotriva Rusiei”. Tot The Wall Street Journal scrie că Donald Trump s-a opus propunerii liderilor europeni ca negocierile Rusia-Ucraina care vor avea loc la Vatican să plece de la încetarea ”necondiționată” a focului. Trump le-a transmis că nu a folosit niciodată termenul ”necondiționat” în discuțiile cu Putin și că nu dorește să o facă nici de această dată. În cele din urmă, aliații europeni au fost de acord să renunțe la această formulare.

Președintele Putin continuă să fie mult mai limpede decât omologul american. Putin a continuat să sublinieze un lucru: ”Per ansamblu, poziția Rusiei este clară. Principalul obiectiv este să eliminam cauzele acestei crize; trebuie doar să identificăm cele mai eficiente modalități de a ajunge la pace”.

Apoi, joi, la trei zile după convorbirea cu Donald Trump, Putin a anunțat că trupele ruse urmăresc să creeze o zonă tampon de-a lungul graniței ruso-ucrainene, pentru a evita operațiuni ucrainene precum invadarea regiunii Kursk. Crearea zonei tampon ar presupune ocuparea unor zone din regiunile Harkov și Sumî, iar asta nu face decât să confirme previziunile făcute de adepții realismului dur, precum John J. Mearshemier, care au arătat că, pe măsură ace conflictul se prelungește, Rusia își va extinde obiectivele și va încerca să cucerească noi teritorii, țintele principale fiind Harkov și Odessa.

Rămâne limpede că Vladimir Putin insistă pe eliminarea ”cauzelor profunde ale crizei”. Ele nu sunt nici ”militarizarea” Ucrainei pe care Rusia o vrea demilitarizata, nici ”nazificarea” regimului de la Kiev și nici refuzul Ucrainei și al Vestului de a recunoaște anexarea regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Acestea sunt cauzele imediate ale conflictului, pe care Putin a spus de asemenea că le dorește eliminate. Cauzele profunde țin de absența unul Acord de Securitate European care să include Rusia ca mare putere. În 2010, pe atunci președintele rus Dmitri Medvedev le-a propus cancelarului Angela Merkel și președintelui francez Nicolas Sarkozy un proiect de acord pan-european de securitate, care ar fi urmat să fie negociat peste capul statelor central si est-europene. A fost reacția ”soft” a Rusiei la deschiderea căii Ucrainei către NATO și către o nouă revoluție colorată, la Summitul NATO de la București, în 2008. Avertizarea dură venise încă din august 2008, prin războiul mpotriva Georgiei lui Mikheil Saakașvili.

Ultima versiune a unui asemenea acord a fost propusă de regimul Putin cu două luni înainte de declanșarea invaziei in Ucraina, în decembrie 2021, sub forma unui ultimatum al Rusiei. Cele două proiecte de acord – cu Statele Unite și cu NATO – prevedeau, printre altele, retragerea alianței pe aliniamentele de dinainte de 1997, adică retragerea tuturor instalațiilor militare și a trupelor din țările foste socialiste.

”Putin nu este interesat de negocierea încheierii războiului din Ucraina. El speră doar să poată folosi aceste negocieri pentru a obține o Noua Yalta. Își dorește atât de mult acest lucru, încât a riscat extinderea războiului din Ucraina până la punctul în care dronele ucrainene atacă Moscova și distrug infrastructura energetică a Rusiei. Problema este însă că această dorință a Rusiei se lovește de angajamentul Americii pe calea hegemoniei. Niciun președinte american nu a repudiat Doctrina Wolfowitz. O altă problema este că lipsa unei victorii clare în Ucraina îi înrăiește pe naționaliștii ruși”, scrie Paul Craig Roberts, fost secretar adjunct al Trezoreriei in administrația Ronald Reagan.

”Putin este absorbit de speranța că negocierile se pot transforma într-o Nouă Yalta. Asta ar însemna o victorie mai mare decât cea împotriva Ucrainei. Dar, dacă Putin ar fi lovit Ucraina mult mai puternic de la bun început, poate Rusia ar fi fost privită ca o mare putere și ar fi obținut acordul de securitate pan-european. În schimb, Putin a creat imaginea unei Rusii slabe, care poate fi lăsată în seama Europei, în vreme ce Washingtonul se îndreaptă împotriva Chinei”, mai scrie Paul Craig Roberts.

Secretarul de Stat Marco Rubio a spus același lucru, la o zi după convorbirea telefonică Putin-trump: ”Fiecare minut care trece, fiecare dolar cheltuit în acest conflict din Europa ne distrage și ne epuizează resursele pentru o confruntare mult mai gravă și potențial cataclismică în Indo-Pacific. Cele două confruntări sunt legate atât prin precedentele pe care le pot crea, cât și prin faptul că războiul din Ucraina ne distrage de la o confruntare mult mai gravă din punct de vedere global în Indo-Pacific”.

Prin urmare, scrie Paul Craig Roberts, ”nici Putin, nici Trump nu sunt angajați în ”negocieri de pace” pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Scopul lui Putin este să folosească negocierile pentru a ajunge la un Acord al Marilor Puteri, o Noua Yalta. Putin spune că scopul este să elimine „cauza profundă” a conflictului, care este lipsa unui asemenea acord. Pentru Trump, scopul negocierilor este să-și mute atenția de la Europa, să retragă sprijinul militar și financiar și să se concentreze asupra Chinei, care este privită ca dușmanul mult mai periculos al SUA”.

Privite în această lumină, declarațiile de susținere a Rusiei pe care le-a făcut președintele Chinei, la Moscova, cu ocazia Zilei Victoriei, arată ca Beijingul vede în potențiala victorie a Rusiei în Ucraina un precursor necesar al victoriei chineze în marea Chinei de Sud, pentru a rupe strânsoarea lanțurilor de insule creată de Statele Unite după 1945, pentru a îndigui extinderea Chinei în Pacific. Așa cum spunea secretarul de Stat Rubio, cele două conflicte (unul deschis, în Ucraina, iar altul mocnit, în Asia) sunt legate prin precedentele pe care le pot crea.