Nicolae Tonitza, Adrian Ghenie și Victor Brauner au electrizat Primăverii: private preview-ul MARe, un deliciu pentru jurnaliști

În cartierul cunoscut pentru alte aspecte și mai puțin pentru artă, trei titani — Tonitza, Ghenie, Brauner — au dominat private preview-ul expoziției. Evenimentul organizată de Muzeul de Artă Recentă (MARe) a fost un preambul a expoziției care se deschide joi, 10 septembrie.

Profesor Ruxandra Demetrescu, curator invitat, a condus turul ca un dirijor care face istoria să cânte. I-a fost alături Ioana Iuna Șerban, curator MARe. Printre exponate, se mai numără lucrări de Ion Țuculescu, Mircea Cantor, Marcel Iancu și Constantin Flondor. Dar expoziția nu conține doar tablori, ci și sculpturi, fotografii sau alt tip de lucrări inedite.

„Pâinea albă” din porțelan — o ironie fină despre abundență, lipsă și memorie.
Scaunul „ABSENT”, fără șezut, ca o metaforă despre golurile din istorie

Scaunul „ABSENT”, fără șezut, ca o metaforă despre golurile din istorie.

Și lucrarea colectivului Aparatus 22 este una pe lângă care a—i trece și nu prea. Fiindcă lucrarea poate fi descrisă foarte scurt: un trepied de cameră fără camera, dar „îmbrăcat” și asortat.

Un tur ghidat care a pus arta în mișcare

Ruxandra Demetrescu nu a făcut un simplu tur. A făcut un spectacol. În fața jurnaliștilor, pare că a ridicat din rame un secol de artă românească și l-a pus pe picioare. Într-o sală, un Tonitza cu lumina lui caldă, aproape dureroasă, a tăcut și a spus tot. Nu avea cum, fiindcă lucrarea „După război” avea are o tristețe care te ține mut. Și trist.

În acceși sală, suprarealismul lui Victor Brauner a explodat. Autoportret cu ochiul care plânge este iarăși o lucrare care spune totul. Nu-ți trebuie răspunsuri fiindcă nu-ți trebuie întrebări. Este doar despre privit. Și gândit. Și plâns, poate, dacă ești mai sensibil.

Iar când vine rândul lui Adrian Ghenie, e clar moment de scos telefoanele și fotografiat.

Ultracunoscut și apreciat în lume, Adrian Ghenie poate fi văzut și acasă. Iar Muzeul MARe ne oferă această șansă. Opera sa, World Falling Apart, se află în colecția MARe, dar parcă pusă în acest context devine și mai impresionantă.

  Fotografiile din preview au spus povestea mai departe

În spațiile MARe, perfect potrivite pentru expoziție, dar acesta este meritul curatorilor care au înțeles perfect locul, imaginile și discursul curatoarei se împleteau excellent.

Au mai atras atenția siluetele metalice, din (Ne)Liniștea unei lumi de Aurel Vlad. Grupul de figuri stratificate, ca o mulțime comprimată în istorie, și-a găsit locul ideal alături de celelalte opere. Pare că e așezat acolo o data cu clădirea.

Fiecare imagine a fost o piesă din puzzle-ul expoziției: istoria nu doar se vede, ci se simte.

  MARe – muzeul care respiră în cartierul puterii

Faptul că muzeul e în Primăverii, la câteva minute de casa Ceaușescu, e o ironie delicioasă: acolo unde se controla imaginea, acum se expune adevărul ei.

Iar acum, mergând pe aceeași analogie, expoziția are un rol clar. Acela de a democratiza accesul la artă și cultură, după cum susține Ioana Enache, director MARe. Așa că, începând de joi, 10 septembrie, mergi la MARe.

Pentru că expoziția e o lecție de istorie spusă prin imagini. Pentru că poți vedea lucrări create în timpul monarhiei, în perioada interbelică, în communism și după. Lucrări care stau alături ca să arate câte fețe poate lua o imagine într-un secol frământat.

Pentru că Tonitza, Brauner și Ghenie sunt acolo, în fața ta. Măcar pentru asta.

Un loc ideal pentru copii, profesori și părinți

Clădirea minimalistă, luminoasă, e ideală pentru tururi, workshopuri și ateliere. Iar Herăstrăul, aflat la doi pași, transformă vizita într-o experiență completă.

MARe nu e doar pentru critici. E un muzeu care nu doar arată arta, ci o explică, o traduce, o face accesibilă. Copiii pot lua parte aici la diferite ateliere. De desen, colaj, fotografie, jocuri vizuale. Părinții pot avea parte de programe de weekend sau tururi tematice.

Profesorii de desen pot face aici ore de educație vizuală direct în muzeu. Iar vizitatorii curioși pot lua parte la discuții, proiecții sau performance-uri.

Citeste și: Universul magic al lui Victor Brauner, la Muzeul de Artă Modernă din Paris