Disputa juridică a pornit de la transpunerea unei directive UE din anul 2024 privind performanța energetică a clădirilor. Conform acestui act normativ, statele membre sunt obligate să sisteze orice formă de ajutor financiar pentru cazanele autonome care funcționează cu combustibili fosili, inclusiv gazele naturale. Parlamentul României a introdus însă o excepție în legea de aprobare a ordonanței guvernamentale. Aceasta permite primăriilor să acorde stimulente financiare timp de încă 24 de luni pentru imobilele racordate la puncte termice care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori.
Parlamentarii care au susținut amendamentul afirmă că măsura este necesară pentru a proteja bugetele locale. Ei argumentează că întreținerea unor puncte termice subutilizate generează pierderi uriașe din cauza costurilor fixe de personal și mentenanță. În opinia acestora, permiterea instalării de centrale individuale în aceste cazuri specifice reprezintă o soluție economică eficientă. Aleșii susțin că nu încurajează utilizarea generală a gazelor, ci oferă un instrument temporar pentru a asigura căldura în condiții de rentabilitate acolo unde sistemul centralizat a eșuat.
Argumentele de neconstituționalitate invocate de președinte
În documentul trimis către CCR, Nicușor Dan arată că Parlamentul a creat un „precedent periculos” prin ignorarea supremației dreptului european. El invocă articolul 148 din Constituție, care obligă autoritățile române să respecte tratatele și reglementările comunitare obligatorii. Președintele subliniază că dreptul la un mediu sănătos, garantat de legea fundamentală, este direct afectat de prelungirea utilizării tehnologiilor bazate pe arderea hidrocarburilor.
„Încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situația de față, poate face obiectul controlului de constituționalitate, potrivit art. 148 din Constituție, ce reglementează integrarea în Uniunea Europeană, prin raportare la dispozițiile art. 35 din Constituție, care consacră dreptul la un mediu sănătos și la art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție, care instituie obligația statului de a reface și ocroti mediul înconjurător și de a menține echilibrul ecologic. Aceste drepturi, în opinia noastră, sunt direct afectate de completarea adusă de Camera Deputaților în cuprinsul legii aflate la promulgare, fiind, totodată, indirect încălcate principiile legalității și forței obligatorii a deciziilor Curții Constituționale”, se arată în sesizare.
De asemenea, șeful statului amintește că România se confruntă deja cu o procedură de infrigement din cauza întârzierilor în adoptarea legislației de mediu. Adoptarea unei legi care sfidează explicit termenele stabilite de Comisia Europeană ar putea duce la sancțiuni pecuniare usturătoare și la pierderea credibilității în fața partenerilor externi.
Viitorul încălzirii în România și riscurile de infringement
Procedura de infringement deschisă împotriva țării noastre, cunoscută sub codul COM 2025/168, vizează tocmai eșecul de a transpune la timp regulile privind performanța energetică. Nicușor Dan aertizează că, dacă legea va fi promulgată în forma actuală, România va rămâne expusă unor „consecințe reputaționale și financiare grave”. Aceste sancțiuni ar putea bloca fonduri europene destinate modernizării sistemelor de termoficare și renovării blocurilor.
ati vrut un activist ONGist… asta aveti, nu mai umblati cu „matematician”… omul are pregatirea intelectuala la nivel de Greta. daca aia de la UE voteaza sa va incalziti la lumanare ca sa conservati energie si sa protejati mediu, asta ati face