Noaptea Albă a Muzeelor

Ajunsă la a zecea ediţie, “Noaptea Muzeelor” se dovedeşte unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg. Peste 150 de muzee şi alte instituţii din 48 de localităţi din România organizează vizite gratuite şi evenimente speciale în noaptea de 17 spre 18 mai.

Manifestarea, iniţiată pe plan european de Ministerul Culturii din Franţa în 2005, a cunoscut un incredibil succes de public încă de la prima ediţie, atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din ţară, la porţile muzeelor întinzându-se cozi imense până la primele ore ale dimineţii.

Programele oferite de aceste instituţii de cultură s-au diversificat de la an la an, stârnind curiozitatea oamenilor, iar accesul gratuit şi euforia petrecerii unei nopţi pe străzile oraşului, alături de mii de oameni încrucişându-şi drumurile de la o colecţie la alta, au adus pentru prima oară în muzee şi persoane neinteresate până la această iniţiativă de acest tip de petrecere a timpului liber.

Oferta din această noapte este generoasă. Rămâne de văzut dacă şi vremea va fi la fel. Majoritatea evenimentelor se petrec însă în interior, deci la adăpost de ploaie şi vânt.

În afara expunerilor permanente, expoziţii temporare, concerte, spectacole de teatru, seri de lectură sunt propuse celor care nu au de gând să-şi petreacă noaptea acasă.

În Bucureşti, 33 de locaţii – muzee şi organizaţii culturale sau de educaţie – îşi aşteaptă publicul până târziu în noapte la expoziţii, concerte, spectacole, proiecţii, performance-uri şi ateliere interactive.

Periplul prin Bucureşti ar putea începe de la “Muzeul Naţional de Artă al României”, care propune, sub semnul “Anului Brâncoveanu”, o expoziţie-semnal şi un traseu tematic în Galeria de Artă Veche Românească, începând cu ora 19.00. De-a lungul celor zece săli ale galeriei, o serie de lucrări special selectate compun un traseu care oferă informaţii despre arta brâncovenească, în contextul culturii medievale din Ţările Române.

Cu acest prilej, la parterul Galeriei Naţionale este inaugurată expoziţia “Călători prin manuscris”, care aduce în prim-plan un liturghier brâncovenesc, cu o bogată decoraţie pictată, presupus a fi aparţinut chiar voievodului martir. Printr-o scenografie atent construită, vizitatorii vor parcurge un labirint alcătuit din filele manuscrisului reproduse la scară mare, la capătul căruia va fi expus preţiosul obiect.

Muzeul Naţional de Artă

De la ora 22.00, în curtea muzeului are loc performance-ul “Fantoma. In memoriam 1914”, susţinut de participanţii la atelierele de desen organizate în cadrul expoziţiei “Otto Dix. O lume în ruine” de către Goethe-Institut Bucureşti şi Fokus pe Germană, coordonate de artistul Hans-Georg Mann.

Tot în curtea muzeului, vizitatorii pot viziona, începând cu ora 21.00, documentarele transmise de Digi Life: “Măiestria hârtiei”, despre artişti geniali, matematicieni şi oameni de ştiinţă care reinventează tradiţiile japoneze ale împăturirii hârtiei, şi “Interviuri cu artişti”, despre gânduri, provocări, pasiuni şi bucurii ce stau la baza creaţiei lumii.

Programul “Muzeuluiu Naţional de Artă” continuă duminică, 18 mai, când este celebrată “Ziua Internaţională a Muzeelor”. Între orele 11.00 şi 19.00 vor putea fi vizitate în regim de gratuitate expoziţia temporară “Otto Dix – O lume în ruine” (sălile Kretzulescu), dar şi muzeele-satelit: Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian şi Muzeul Theodor Pallady.

În acest interval de vizitare galeriile permanente ale muzeului sunt închise.

Coborând pe Calea Victoriei, următorul popas ar putea fi “Muzeul Naţional de Istoriea României”, care anunţă un program sub titlul generic “Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară”.

Întregul eveniment va avea în centru expoziţia temporară cu acelaşi nume, organizată în parteneriat cu Muzeul Militar Naţional “Regele Ferdinand I”, Bucureşti, Complexul Muzeal Naţional “Moldova”, Iaşi, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, din Ploieşti, Muzeul Bucovinei, din Suceava şi Complexul Naţional Muzeal “Curtea Domnească”, din Târgovişte. Este o incursiune în istoria vestimentară a spaţiului românesc, în perioada cuprinsă între secolele XV şi XX.

Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară la Muzeul Naţional de Istorie

Programul începe la ora 16.00 şi se termină duminică, 18 mai, la ora 02.00. Sunt programate ateliere de creaţie şi educaţie muzeală “Broderie din hârtie”, o “Paradă în costume de epocă”, în interiorul muzeului şi în afara lui, Ghidaje tematice, din oră în oră, realizate de muzeografii şi voluntarii muzeului, în expoziţia permanentă a “Tezaurului Istoric”, respectiv “Lapidarium” şi “Copia Columnei lui Traian”, care a trecut printr-un amplu proces de reambientare.

Poate fi vizitată, de asemenea, microexpoziţia “Arborele genealogic al tuturor statelor Europei şi al suveranilor ei, 1889”, dedicat suveranilor actuali, din cadrul seriei “Exponatul lunii”.

Spectacole de muzică, teatru, dans şi reconstituiri istorico-militare încep de la ora 20.00, cu “Sketch-Comedy-Theatre-Show”, cu echipa spectacolului „2014: O odisee pământeană”. Regizor: Radu Dragomirescu. În distribuţie: Radu Bucălae, Cătălin Coşarcă, Smaranda Găbudeanu, Andrei Negoiţă, Mihai Niţă, Iulian Sfircea; Muzician: Vlad Pasencu.

Dansatorii de la “Palatul Naţional al Copiilor”, Denisa Matei şi Costin Dumitru, Ramona Maria Iancu şi Vlad Talmaciu, vor oferi apoi o demostraţie de “Dansuri de societate”.

La ora 21.00, cei interesaţi de istorie pot urmări o “Reconstituire istorico-militară – Asociaţiile “Tradiţia Militară” şi “Deutsches Freikorps”. Muzică de Café concert, interpretată de “Fanfara Jandarmeriei Române”, dirijată de Lt. Col. George Preda, şi “Muzică laică şi religioasă”, oferită de Corul “Vox Medicalis”, dirijor Tudor Ionescu, sunt alte două momente atractive.

Pe lângă programul artistic al evenimentului, MNIR se alătură proiectului “Kaleidoscope”, o aplicaţie pentru smartphone (MobilActif), care poate fi descărcată şi utilizată gratuit de către vizitatori, în vederea realizării unor autoportrete în interiorul muzeului, inspirate de patrimoniul acestuia (“MuseumSelfie”). Fotografiile se trimit apoi prin intermediul aplicaţiei către o bază de date, urmând să fie proiectate, pe durata desfăşurării Noptii Muzeelor, în toate muzeele din Europa înscrise în proiect.

A doua zi, duminică, 18 mai 2014, programul de vizitare a muzelului este cuprins în intervalul orar 13.00 – 18.00, accesul fiind gratuit, cu ocazia “Zilei Internaţionale a Muzeelor”.

La jumătatea drumului dintre aceste două muzee se află “Muzeul Municipiului Bucureşti”, care deschide în această seară patru dintre sediile sale: “Palatul Şuţu”, Muzeul „Theodor Aman”, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” şi Palatul Voievodal “Curtea Veche”, unde vizitatorii sunt aşteptaţi cu jazz, teatru şi portrete misterioase.

Muzeul Municipiului Bucureşti

La “Palatul Şuţu”, de la ora 18.00, poate fi vizitată expoziţia de fotografie “Bucureştiul de altădată”. La ora 21.00, melomanii pot asculta un recital de pian al Simonei Burneci, urmat de spectacolul “Căldură? Mare?”, al Teatrului UNTEATRU. La ora 23.00, muzica va continua cu “Bucharest Jazz Orchestra”, iar de la ora 02.00, istoricul Adrian Majuru povesteşte “O noapte din viaţa ta… la 1900”.

La “Muzeul Naţional al Pompierilor” – Foişorul de Foc va cânta Fanfara pompierilor militari bucureşteni şi vor fi prezentate câteva maşini de intervenţie moderne împreună cu echipaje complete, iar la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, dacă cerul este senin, sunt programate observaţii astronomice. Dacă nu, vizita merită oricum făcută pentru expoziţiile de fotografie şi spectacole de teatru şi pentru prezentările “Aselenizările” şi “Universul în imagini luate de cele mai mari telescoape”, susţinute de Marian Naiman şi Adrian Sonka.

La Palatul Voievodal “Curtea Veche” vă aşteaptă Cătălin Milea, cu un Solo de saxofon, la ora 21.00, şi “Itinerarium”, un performance teatral realizat de UNTEATRU.

În această noapte va fi inaugurată „Anexa”, un nou spaţiu expoziţional informal al Muzeului de Artă „Vasile Grigore – pictor şi colecţionar”. Momentul este marcat de expoziţia “Mâţele din cartier”, dedicată unor „vecini” pe cât de imprevizibili, pe atât de misterioşi, surprinşi în felurite ipostaze de pictoriţa Marilena Murariu.

“Muzeul Bellu” lansează o invitaţie la teatru: “Viaţă de cimitir”, cu Rodica Popescu-Bitănescu, dar şi la tururi ghidate şi recitaluri de muzică clasică.

După vizitarea expoziţiei “Sarkis – La celălalt capăt al curcubeului. Din zori la asfinţit” (care are un pandant şi la MNAC), la “Muzeul Naţional al Ţăranului Român”, seara se încheie cu un concert A.G. Weinberger, organizat în parteneriat cu RNMR.

Vor putea fi vizitate Sala “Irina Nicolau”, Sala “Foaier” şi expoziţia permanentă, lucrările, instalate în trei spaţii ale muzeului, punând în discuţie percepţia deopotrivă melancolică şi ludică a copilăriei în diferite culturi şi imobilitatea lumii materiale atunci când fiinţa dispare. Acest dialog include recuperarea unui parcurs creativ al elementelor identitare româneşti propus de Horia Bernea ca oglindă revelatoare.

Mâţe din cartierul meu la Muzeul Vasile Grigore

Între orele 18.00 şi 24.00, în curtea interioară – Piaţa Ţărănească, veţi descoperi gastronomie specific armenească şi turcescă: zhazhic (brânză de vaci cu verdeaţă şi usturoi), miel cu fasole verde la ceaun, khorovats (frigăruie din carne de pasăre şi oaie), yershig (cârnaţi picanţi) cu salată de fasole cu usturoi şi păstrăv la grătar asezonat cu mujdei; baclavale, sarailii, plăcinte fel de fel, rahat, nugat şi halviţă; cafea la nisip…

“Muzeul Naţional de Artă Contemporană” (MNAC) invită publicul în două spaţii diferite: la sediul din Palatul Parlamentului, unde sunt deschise mai multe expoziţii temporare, şi la Sala Dalles, unde se desfăşoară Târgul de bijuterie contemporană “Autor”.

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează „După-amiaza muzeului” cu spectacole de muzică şi joc popular românesc, târgul meşterilor populari, expoziţii şi ateliere de creaţie.

Membrii “Tarafului Cleante” aduc în faţa publicului muzica nemuritoare a Bucureştiului strălucitor de altădată, invitând publicul într-o călătorie imaginară, într-o lume plină de cârciumioare cochete, duduiţe elegante şi “mon cheri” manieraţi.

Vizitatorii pot participa la ateliere de creaţie de olărit şi icoane pe sticlă, la un ghidaj tematic cu scopul de a descoperi instalaţiile de tehnică populară din Muzeul Satului…

Expoziţia Sarkis la MŢR

34 de poeţi în peste 5 ore neîntrerupte de “Maraton de Poezie şi Jazz” aşteaptă oaspeţi la “Muzeul Naţional al Literaturii Române”, începând cu ora 21.00. Cititorii versurilor vor dialoga cu muzica formţiei Mircea Tiberian (pian), Nadia Trohin –voce, Cătălin Milea – saxofon.

“Zi în miez de noapte” se intitulează participarea la Noaptea Muzeelor a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Deşi nu este un muzeu clasic, Biblioteca Centrală Universitară, “Fundaţiunea Universitară” – cum a denumit-o primul suveran al României acum o sută de ani – propune, între orele 19.00 şi 2.00, tururi de vizitare, o expoziţie de carte veche, “Tipărituri Europene din sec. XVI – XVIII”, aflată în Corpul Boema. Iar acordurile muzicii clasice oferite de elevii Colegiului “George Enescu” şi de studenţii Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti vor răsuna întreaga noapte în spaţiile bibliotecii.

La miez de noapte, un moment special: piesa de teatru după un text de Neil Simon – „Îmi place cum miroşi!”, spectacol oferit de Călina Epuran, Cosmin Vijeu, Vasile Revnic, studenţii Universitatăţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematrografică I.L. Caragiale.

Am păstrat pentru final un eveniment încântător: „Noapte Albă la Pensionatul domnesc de fete”, de laŞcoala Centrală, monument istoric, realizat la finalul secolului al XIX-lea de arhitectul Ion Mincu.

Organizată de ARCEN, manifestarea este un maraton de evenimente culturale ce durează de la 19.30 până la 2.00 dimineaţa. Vizite ghidate vor dezvălui istoria primului pensionat de fete din Capitală, dar şi poveşti despre tinerele adolescente ale secolului al XIX-lea, poveşti de dragoste, istoria femeii din Bucureştiul interbelic, precum şi informaţii inedite despre arhitectura neoromânească şi despre Ion Mincu.

În Galeria Principală a Şcolii Centrale va putea fi vizitată expoziţia “Bucuresci” a fotografului Alberto Groşescu, iar de la ora 00.00, participanţii pot asculta „Povestea de la miezul nopţii”, un dialog despre discreţia, intimitatea şi amorul domnişoarelor şi doamnelor din Bucureştii secolelor XIX şi XX.

Şcoala Centrală vă aşteaptă

În Sala de Spectacol, “Kinofest” prezintă o serie de scurtmetraje premiate la numeroase festivaluri internaţionale, scurtmetraje care îmbină arta cu tehnica digitală, o invitaţie la descoperirea noilor genuri video.

În plus, oaspeţii se vor putea răcori în grădina interioară a Şcolii Centrale cu ceai de lămâie după reţeta originală a Şcolii, în acordurile cvartetului „Bella Musica” de la Teatrul de Operetă şi Musical „Ion Dacian”, grădină unde vor avea loc întreaga seară lecturi publice din cei mai cunoscuţi autori români contemporani.

Alte instituţii din Bucureşti deschise în noapte sunt: Universitatea “Spiru Haret”, “World Press Photo România” (în Piaţa Universităţii), “Arhivele Naţionale” ale României, “Fundaţia Löwendal”, “Eclectico Studio” – Palatul Ştirbei, “Galeria Galateca”, “Ferma Animalelor”, “Romanian Design Week” – Palatul Camerei de Comerţ.

Vizitatorii îşi pot planifica vizita cât mai eficient folosind hărţile tipărite, disponibile la sediul muzeelor sau, în format electronic, pe site-ul evenimentului, precum şi aplicaţia pentru telefoanele mobile care se poate descărca de pe AppStore şi Google Play.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.