Noi intervenții pe Dunăre pentru CNE Cernavodă. Autoritățile testează soluții pentru priza de răcire

Guvernul testează o nouă configurație de barje în apropierea podului de la Cernavodă și pregătește construirea unui dig de piatră de circa 150 de metri. Scopul este dirijarea apei către canalul navigabil și priza Centralei Nuclearelectrice. Autoritățile au pregătit și soluții de rezervă, inclusiv un dig gonflabil și pompe. Măsurile vin după scăderea severă a Dunării, care a dus la oprirea ambelor reactoare ale centralei. Nuclearelectrica a transmis că acestea sunt menținute în stare sigură și fără riscuri de securitate nucleară.

Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă a analizat mai multe variante pentru menținerea apei necesare centralei. Din structură fac parte Cancelaria premierului, mai multe ministere, Apele Române, INHGA, Nuclearelectrica și alte instituții. Comitetul va funcționa timp de 30 de zile și ar urma să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie, un raport cu soluțiile tehnice, calendarul și sursele de finanțare.

Barje pe 200 de metri, pentru a vedea cum poate fi deviat curentul Dunării

În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri. Acestea sunt așezate perpendicular pe malul stâng al Dunării. Testul, început pe 25 august, urmărește să arate dacă apa poate fi împinsă mai puternic către partea adâncă a fluviului. Acolo se află șenalul navigabil, intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei.

Măsurătorile sunt făcute permanent. Configurația barjelor poate fi modificată sau retrasă, astfel că intervenția este reversibilă. La debitele foarte mici, rolul ei nu este să ridice rapid nivelul Dunării, ci să schimbe direcția curentului și să reducă depunerea aluviunilor în zonele dragate. Dacă testele confirmă efectul urmărit, în aval de pod ar urma să fie construită o lucrare permanentă. Lucrarea ar avea aproximativ 150 de metri și ar rămâne vizibilă deasupra apei. Rolul ei va fi să conducă o parte mai mare a curentului spre zona adâncă. În același timp, epiul ar trebui să împiedice umplerea rapidă cu nisip a zonelor dragate.

Dragarea rămâne o altă măsură aflată pe masa autorităților. Guvernul estimează că săparea unor canale de circa 30 de metri lățime și minimum doi metri adâncime ar putea permite unui volum mai mare de apă să ajungă pe Dunărea Veche și apoi spre Cernavodă. Potrivit datelor prezentate de Executiv, la bifurcația Bala o parte foarte mare a apei este direcționată în prezent spre Brațul Bala. Doar o parte mai mică ajunge pe Dunărea Veche. Nivelurile extrem de scăzute complică însă chiar lucrările de dragaj, deoarece unele nave riscă să rămână blocate pe bancurile de nisip.

Dig gonflabil și pompe, dacă nivelul continuă să scadă

Autoritățile au pregătit și un al doilea nivel de intervenție. Dacă Dunărea Veche scade și mai mult, pe canalul de aducțiune al centralei poate fi instalat un dig mobil gonflabil. Structura tubulară ar putea fi montată într-o singură zi. Ea ar avea rolul de a reține apa în canal la un nivel suficient pentru sistemele actuale de răcire.

În paralel, pompe montate pe barje sau pontoane ar putea transfera apă din Dunăre peste dig. Într-un scenariu critic, ar putea fi folosită și apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră pentru suplimentarea debitului.

Există și o ultimă linie de rezervă. CNE Cernavodă dispune de pompe, generatoare de mare putere și instalații pentru răcirea apei. Acestea pot fi folosite dacă nici sistemul cu dig mobil și pompe nu asigură cantitatea necesară.

Într-un asemenea scenariu, răcirea ar putea fi realizată în circuit închis. Ar fi utilizată apă demineralizată produsă de instalațiile centralei, alimentate din puțuri subterane. Rezerve suplimentare ar putea fi aduse cu cisterne auto, pe calea ferată sau cu autospeciale.

CITEȘTE ȘI

Comisia Europeană confirmă: Vestul României, printre zonele cele mai afectate de vremea extremă