Trăim într-un circ mediatic, ne-am obișnuit cu manipularea, dar uneori lucrurile se mută în domeniul SF și este nevoie de repere, ca să ne putem întoarce la realitate.
Cotidianul s-a adresat unuia dintre cel mai bine informați etnomuzicologi cu rugămintea de a lămuri scandalul provocat de Grigore Leșe.
Iată ce spune dr. etnomuzicolog Marian Lupașcu
Reproducem, mai întâi, datele de la care am plecat:
Eseul nostru nu are caracter polemic, nu facem judecăți de valoare, ci prezentăm, în sinteză, câteva rezultate obținute în cei 46 de ani de cercetări personale concretizate în comunicări științifice pe care le-am susținut și în studii pe care le-am publicat în ultimii 33 de ani. Pe aceste acumulări ne bazăm expertiza.
Folclorul, fenomen sociocultural–identitar–patrimonial, are o seamă de caractere definitorii (colectiv, oral, anonim, sincretic, național, etnic) exprimate prin variante concrete. Este o cultură vie, care evoluează în concordanță cu condiţiile istorice, sociale, politice, culturale. În cultura imaterială nimic nu este aleatoriu: comunitatea creează și împrumută, păstrează, actualizează elementele care-i fac trebuinţă, ba chiar renunță la cele pe care nu le-a putut adapta și care au pierdut astfel funcția socială. Reciclarea naturală, influențată şi de schimbarea mentalităţii, îmbină două direcții:
– dinspre folclor spre cultura savantă
– dinspre creația scrisă spre cea orală.
Între multe alte trăsături specifice, folclorul are o dublă procesualitate:
– se manifestă prin transmiterea informală de la un individ la altul, de la o colectivitate la alta, diacronic;
– se bazează pe actualizarea muzicii, textului şi mişcării coregrafice, limbaje care coexistă simbiotic. Limbajele nu se separă, se nasc împreună, iar fiecare reinterpretare a unei variante are caracterul unei creaţii, în sincronie. De aceea, cultura orală nu este şi nu poate fi standardizată. Putem surprinde și înregistra o variantă interpretativă, dar nu există un tip reprezentativ care să se multiplice aidoma, ca în creația cultă.
Astfel s-a creat, prin mecanismele culturii profunde, un sistem de valori cu funcţii emblematice pentru specificul poporului român.
Folclorul românesc, eminamente muzical, se distinge prin unitate structurală la nivelul sistemului sonor, sistemului ritmic, formei arhitectonice, stilului de performare, sistemului metric al versificaţiei. A nu se confunda cu muzica populară de consum, construct compozit cu scop comercial, bazat pe criterii estetice îndoielnice, produs și răspândit mai ales prin mass-media. Pentru o lungă perioadă de timp și în ciuda divizării teritoriale, folclorul a contribuit esențial la omogenitatea și perpetuarea elementelor definitorii ale identității românești. Într-o vreme când puţini români ştiau să scrie şi să citească, iar tipăriturile erau o raritate, folclorul a fost mijloc de informare şi factor de coeziune socială.
Nu întâmplător, în sec. al XIX-lea și până spre mijlocul celui următor, culegerea și valorificarea artistică a folclorului devine dezideratul intelectualității. Particularitățile folclorului nostru nu răspundeau însă pe de-a-ntregul comandamentelor social-politice ale evenimentelor istorice cruciale care se pregăteau, între care amintim Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române (1859), Marea Unire (1918). Mobilizarea unor mase mari era posibilă doar prin realizarea și răspândirea unor piese vocale simple, cu proporții reduse, strofice, inspirate/apropiate de melosul folcloric. Trebuiau să fie ușor de însușit și de cântat, nu numai solistic, ci și în grup. Este modelul obișnuit al cântecului propriu-zis din folclor, pe care au fost altoite aspirațiile de emancipare din „cântecul bătrânesc”, la care s-au adăugat elemente caracteristice melodiilor de proveniență structurală europeană, spre exemplu cântecele marii revoluții franceze. Rezultatul, cântecul patriotic românesc ardelenesc „de intelighenția” a apărut probabil în preajma evenimentelor din 1848: Noi suntem români; C-așa-i românul; Doamne, ocrotește-i pe români; Tu, Ardeal; Cântecul Iancului; Hai să-ntindem hora mare. Nu numai analiza, ci chiar simpla audiție probează influența semicultă din piesele în cauză. Este drept, variantele pe care le auzim astăzi au fost standardizate și au migrat în repertoriul muzicii populare de consum, având funcție de divertisment, de spectacol. La origine sunt însă marșuri înrudite cu cântecele propriu-zise de cătănie și armată, parte împrumutate, adaptate și aduse acasă de românii „luați la oaste” în Austro-Ungaria, la Viena. Variante înregistrate audio, transcrise și publicate de Béla Bartók, la începutul sec. al XX-lea dovedesc circulația și procesul de folclorizare și asimilare: Vă-nşiraţi în rând, frumos; Când bate ceasu la unu; Straja mi-este din companie; Pe din jos de Orăștie; Urlă, Iancu, de la munte. Unele refrene au preluat chiar comenzi militare în germană.
Béla Bartók, muzician maghiar născut la Sânnicolau Mare (TM), unul dintre întemeietorii folcloristicii muzicale, culege și studiază folclor unguresc, slovac, ucrainean, arab, turc, sârbo-croat, dar consacră folclorului românesc cea mai mare parte a operei sale. Începând din 2012, am demarat un proiect de cercetare a materialului românesc. Este cel mai mare fond de documente româneşti de cultură imaterială aflat în străinătate, la Budapesta, cules în perioada 1905–1917: peste 3.100 de piese (identificate până în prezent) înregistrate pe cilindri de fonograf.
Cilindri de fonograf în arhiva Muzeului de Etnografie, Budapesta. Foto: Marian Lupașcu, 2012.
Le corespund peste 9.000 de transcrieri după înregistrări sonore și/sau notații muzicale directe, după auz, cu și fără text (în funcție de categoria folclorică), zeci de mii de pagini cu documente complementare (fişe de performer, de instrument, descrieri, schiţe ale dansurilor, analize de structură muzicală și/sau ritmică, fotografii, scrisori etc.). Materialul, în cea mai mare parte inedit, cu o valoare cultural-identitară excepţională, provine din zonele: Maramureş, Ugocea (Transcarpatia, Ucraina), Bihor, Satu Mare, Cluj, Alba, Mureş, Hunedoara, Timiş, Arad, Caraş-Severin, Voivodina (Serbia). Nu sunt exagerări, materialul este fabulos. Sunetul de pe cilindrii de ceară a fost copiat în anii ʼ70 ai secolului trecut pe bandă magnetică, apoi, la răscrucea dintre milenii a fost digitizat. Încă de la începutul audițiilor și confruntărilor cu documentele complementare pe care le-am amintit, precum și cu transcrierile deja publicate, am descoperit mulți cilindri pe care au fost înregistrate piese absolut necunoscute. Colegii maghiari au fost surprinși, iar surpriza cea mai mare a fost prima piesă de pe cilindrul nr. 674, un cântec propriu-zis, intitulat Cine n-o ține cu noi, conform primului vers. Melodia este însă o variantă a celei pe care publicul larg o cunoaște sub titlul Noi suntem români. Eticheta cilindrului atestă că înregistrarea s-a făcut la 23.03.1905 în Delani (fost Gyalán), jud. Bihor (fost Bihar). Din catalog rezultă că este culeasă din același loc, în iulie 1909, și este cântată de un flăcău român. Există și o notație muzicală sumară, datată 1909, la care apare și strofa 3, care nu a fost înregistrată. Revenirea în localitățile în care s-au făcut prospecții sau culegeri promițătoare de teren este și astăzi o practică uzuală în cercetarea etnomuzicologică, a fost utilizată și de Bartók, ceea ce ar putea explica datarea diferită. În ultimii ani, colegii de la Budapesta au publicat pe Internet o parte din fondul Bartók, sub forma unei baze de date. Accesul este liber, deci astăzi piesa poate fi și ascultată:
https://bartok.neprajz.hu/english.roman_gyujtesek.php
Cel care a notat-o a adăugat o informație în josul paginii manuscrise, transpusă și în baza de date:
„Vasile Alecsandri költeménye után; képviselőválasztáskor éneklik”. În traducere liberă: după un poem de Vasile Alecsandri; cântat în timpul alegerilor. Nu știm ca Alecsandri să fi scris așa ceva, bănuim că se face trimitere la stilul militant al poetului, poate chiar la Deșteptarea României, poezia scrisă în 1848.
Nu încape îndoială că piesa este românească, un argument fiind structura melodiei, care corespunde tiparului metric octosilabic acatalectic (8 silabe) al versificației, unul dintre cele două modele specifice folclorului românesc. Refrenul propriu-zis compus (acoperă 3 rânduri melodice) are 5, 5, 8 unități ritmico-melodice. Concret, se manifestă prin înlocuire de vers: „Trai, la, la, la, la”. Folclorul maghiar folosește tipare metrice mai dezvoltate, de obicei endecasilabice (11 silabe). Analiza structurii melodice și ritmice relevă influențe semiculte, de sorginte apuseană, austriacă, ceea ce confirmă afirmațiile noastre anterioare. Nu mai vorbim de limbă, de versul izometric omogen, de accentul metric al versificației, de procedeele de restituție silabică, de rima pereche, de zecile de parametri care vizează sistemul sonor, sistemul ritmic, forma arhitectonică, stilul de performare. Peste toate, chiar culegătorul a ținut să precizeze etnia interpretului. De altfel, în fișele și cataloagele arhivelor de folclor din toată lumea, întotdeauna este precizată atât limba în care se cântă, cât și etnia performerului. Din acest punct de vedere, și nu numai, Bartók este și astăzi un exemplu de probitate profesională. Pentru etnomuzicologi, sunt ușor de depistat melodiile ungurești pe care au fost suprapuse texte românești, fiindcă versurile șchioapătă, au adaosuri finale pentru a completa rândul melodic. Adăugăm doar o întrebare: dacă melodia ar fi ungurească, de ce nu există nicio variantă cu text în maghiară? Cu siguranță, Bartók ar fi înregistrat-o. Tiparul metric nu permite așa ceva.
C-așa-i românul este cealaltă piesă de muzică populară de consum în discuție. „Dacă o melodie sare la cvintă, … este folclor maghiar”. Afirmația este doar penibilă și rizibilă, în niciun caz un argument. Dacă ar fi așa, ce facem cu sistemele sonore prepentatonice și pentatonice în care tocmai salturile pe intervale naturale perfecte (cvartă, cvintă, octavă) sunt specifice folclorului de pe toate meridianele? Oare chinezii, indienii, popoare care au cercetat sunetul și au publicat tratate de teoria muzicii încă din antichitatea timpurie, să fi împrumutat aceste structuri arhaice, care le definesc specificul identitar, de la unguri? Sunt prezente și în folclorul românesc, afirmate direct sau în substrat, dar niciun cercetător nu a îndrăznit nici măcar să viseze că ar fi românești. Chiar piesa în cauză pornește de la un motiv tritonic (Mi, Re, La), pe care îl dezvoltă și îl amplifică secvențial, ajungând la un ambitus de duodecimă. Cercetătorul trebuie să analizeze spații sonore largi, să vadă relațiile dintre sunete, nu să se oprească la un interval.
În mare, analiza anterioară se potrivește și aici. Sunt totuși câteva deosebiri flagrante. Versificația hexasilabică este catalectică și acatalectică (5 și 6 silabe), iar rima încrucișată. Multe alte argumente, care reies din analiza diverselor paliere ale discursului sonor, ne conduc la ideea că aceasta este mai degrabă o compoziție mai nouă, în stilul cântecelor „de inteligenția” ardelenești despre care am vorbit.
Nimeni nu neagă influențele reciproce între diferite culturi, mai ales când etnii diferite conviețuiesc o lungă perioadă de timp pe același teritoriu, ba există și multe comunități mixte. În general însă, cultura minoritarilor împrumută elemente de la cea a majoritarilor. Este un mecanism psiho-social normal, de adaptare la mediu.
Deloc surprinzător, în aceiași parametri, analizați mai înainte, au apărut și au evoluat Hora Unirii pe care Dumitru Georgescu Kiriac a supranumit-o „Himnul național român” în 1920, și Deșteaptă-te române, „Marseillaisa neamului românesc”, cântecul apărut în clocotul revoluţionar al anului 1848. Din păcate, cunoștințele și percepția publicului larg asupra acestor doi piloni ai identității românilor, au rămas la nivelul de acum 100 de ani. Vinovată este școala, care a preluat date false sau distorsionate, fără niciun fundament științific, pe care le-a propagat din generație în generație. Descoperirile cercetătorilor contemporani nu au reușit încă să răzbească prin zidul conveniențelor, dar ar fi cazul să încercăm să depășim starea de fapt și să le răspândim, dacă oamenii vor dori să afle adevăruri susținute de argumente.
Nu mai este nimic de comentat : toate imnurile patriotice vechi de sute de ani, intonate pe teritoriul Romaniei Mari – sunt compuse, cantate, preluate din gura in gura de populatia romaneasca din Transilvania, Moldova, Tara Romaneasca, Dobrogea, iar persoanele care afirma in public, din lipsa de scoala si bun simt ca aceste bijuterii muzicale nu ar apartine Poporului roman, sa taca pe veci.
Wow.Nu credeam că e atât de complicat să vb românește.De ex.”da, era câ tat de un flăcău prin 1905, înainte de alegeri, pe un text de Alecsandri, (Vasile, mă rog) si e înregistrat pe… în arhivă la poziția…Arhiva se află…Am si eu niscai facultate dar încerc să mă fac înțeles, nu s-o dau în bălării.În automatizări, ageamii vorbesc întotdeauna complicat si aiurea când o dau în bară.
Doar in Romania si in Punjab se poate irita atit de usor mandria nationala .
Un individ sinistru , imbracat sinistru , care se exprima cu greutate in lb romana , da cu bita-n balta nationalismului si o groaza de intelectuali s-au trezit din mahmureala dulceaga a ultimilor 33 ani ….
1.imnul israelului,linia melodica este copiata dupa melodia populara romaneasca din Ardeal ‘cucuruz cu frunza-n sus’
2.imnul albaniai „Hymni i Flamurit”, a fost adoptat în 1912. Versurile sunt scrise de Aleksander Stavri Drenova, de origine aromână. Muzica imnului îi aparţine însă lui Ciprian Porumbescu. Cântecul patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire” a devenit astfel imnul Albaniei., există o asemănare evidentă între versurile imnului Albaniei şi poezia lui Andrei Bârseanu .
3.preotul Doru Gheaja, cel despre care se știe că a lansat melodia „Așa-i românul” cu ajutorul poetului Adrian Păunescu.„El poate să spună ce vrea (n.r. Grigore Leșe). Eu cântecul acesta nu l-am cules așa cum se culege folclorul, eu l-am auzit la Cluj. În anul 1954 am intrat la Seminarul Teologic și acolo am avut un coleg care era mai mare decât mine cu doi ani și care era de loc din Chirpăr, pe lângă Agnita. O cânta în pauze și mi-a plăcut melodia și mi s-a imprimat în minte și imprimată a rămas. De atunci, din ’54 eu știu melodia aceasta auzită de la acel coleg originar din Chirpăr. În acel sat, …, cunosc acea zonă și eu știu că acolo nu au fost unguri, au fost sași. Că al meu coleg o fi auzit-o de la bătrânii din sat, că bătrânii de la altcineva, nu știu. Eu o știu din ’54”, spune preotul Doru Gheaja.
fata de cele de mai sus:))))
PS grigore Lese este un fals culegator de folclor ,slab muzicolog,si ocupa o pozitie la tvr pe care nu o merita;e timpul sa plece in pensie si uitarea sa-l ingroape
mai mult ‘Declarația lui Leșe nu e decât o încercare de dezbinare a românilor de Ziua Națională și vreau să-i transmit că o să cânt această melodie în continuare împreună cu maghiarii”, a comentat Nicolae Furdui Iancu
Se afirmă pe bună dreptate în articol că “Pentru o lungă perioadă de timp și în ciuda divizării teritoriale, folclorul a contribuit esențial la omogenitatea și perpetuarea elementelor definitorii ale identității românești”. Interbelic și postbelic prin valoarea cântăreților, a instrumentiștilor și a oamenilor de cultură din radio și mai apoi televiziune s-a încercat prin alegerea celor mai frumoase melodii de muzică populară din toate zonele țării, prin romanțe, cântece lăutărești și muzica ușoară crearea unui fond muzical de unificare a sufletului românesc răspândit De la Nistru pân” la Tisa, din Sătmar până la Turnu care că unifice să conștientizeze că:
“Numai noi cu același nume,
Numai noi români pe lume
Toți de-aceeași soartă dată…
Maghiarii au acest fond simplificat unificat, învățat în școli și tabere ce întrunesc copii maghiari din toată lumea care sa câtă la petreceri. La români în școală nu mai se face cor și prin ce se cântă în Televiziuni la, Revelion în piețe sau restaurat, generația de azi nu are de unde să știe despre minunăția folclorului românesc, despre “dorul românesc ”. Pe posturile de așa zisă muzică populară cântărețele din trecut sulemeninte și împopoțonate, cântăreții tinerii frumoși, dar cu costume populare fără identitate, cu aceleași gesturi atitudini false, ton nefiresc. Ce cântă este în ritm de muzică sârbească muzică stupidă de munți la datul banilor. Posturile de manele în stil specific. Rămâne unificare sufletului românesc pentru tineri începând din liceu prin cântăreții actuali de succes:
“Dă-i țiganca, dă-i țiganca, dă-i țiganca, ah
Rupe banca, rupe banca, rupe banca, ah
Ooo, ce țigancă frumoasă
Cum dă din găoază, filme de groază!”
Felicitari!
asta, lese a picat de fazan fix precum cumanul ala care ne facuse capu mare cu Negru Voda, parca djuvara ii zice…
sa te minunezi nu alta de certidunilie bolinzilor… si sint multi…
Imnul Israelului e cãntat pe melodia ” La Mantovanei”, o melodie ce a pãtruns pânä- n Europa de est. Apare sí în compoziția Patria mea- Râul Vltava
Fetița de vreo 5 ani a unor prieteni,veniți în vizită acasă,din Irlanda,ne-a prezentat un program de cântecele învățate la glădănița din Dublin pe are o frecventează…printre ele era și un cântec cu un refren de genul „Noi suntem irlandezi”,cântat gaelică cu mult suflet de către micuța născută în Irlanda,și care va rămâne-probabil-pe veci acolo;cred că peste tot există așa ceva,nu sunt românii mai naționaliști decât alții,chiar dimpotrivă;iar în ce privește „circulația „diferitelor melodii,păcat că nu vă pot posta imagini de la manifestări culturale populare,să auziți melodii populare românești,foarte vechi și cunoscute,devenite ceardașuri pe care dansează cu însuflețire concetățenii noștri-bravo lor!
Grigore Leșe are dreptete. El nu s-a referit la ”Noi suntem români”. Nu mai puneți în gura lui ce n-a spus. Dar ce a spus este documentat.
Felicitări Cotidianului ca arata care este diferența dintre competenta și amatorism. Iar cercetarea folclorului este doar un caz. Intrebare: noi cum stam cu arhiva națională de folclor? E tot atât de bine conservata?
D-aia am ajuns aici, adică de râsul lumii, cu …”nou suntem români „…atunci să cântați acest cântec când vom avea nivel de trai ridicat, când vom avea autostrăzi, când nu vor mai muri românii în spitale, când nu vor mai exista analfabeți functional,când vor dispărea corupții,…
Atunci ,dar nici atunci, să vă lălăliți pe la iarmaroace, cretinilor…
L-am auzit si vazut pe lese asta intr-o manifestare publica, la Mangalia. A vorbit si a cantat. Este un editat R. De cantat, canta bine, dar in rest … Caracter ZERO.
Cotidianule iar te faci de râs cu naționalismul tău si al celor ce te citesc.Folcloristul cu pricina care isi compune o poveste cusută cu fir etno folcloric savant doar ca să îl contrazică pe Leșe de fapt contrazice adevărul evident .Tipul e un fel de Aurel de la Academie,non valoare dar pesedist nationalist la care tot ce mișca in lumea asta e românesc si dacic.Ceaușescu ar fi mândri de voi.Brava Leșe ca spune adevărul !
Vin sarbatorile de iarna, peste tot se vor canta colinzi ,inclusiv ,,O brad frumos; ,faceti un sondaj si veti vedea ,ca un procent major va afirma ca este de origine romana.Nationalismul naste monstri!!!
@Toatî sã trag dila Burebistas: fraiere,nu mai manca rahat ;:’ Raoul Sorban: Imnul Israelului (Ha-tikva)este Cucuruz cu frunza-n sus’hai pa !https://www.youtube.com/watch?v=hBczbwE3xiI
Daca ,,Noi suntem romani” este un cantec unguresc ardelenesc, aceasta nu contrazice cu nimic realitatea.
Toti ungurii ardeleni actuali nu mai sunt urmasi ai ungurilor arpadieni asiatici, nici cat negrul de sub unghie. Mai are vreunul trasaturi asiatice?
Sunt un neam care s-a metisat in special cu romanii majoritari, cum s-a intamplat si cu alte etnii migratoare. Mai mult, multi dintre asa zisii unguri ardeleni sunt urmasi ai romanilor care s-au maghiarizat benevol sau fortat.
UNGURII ARDELENI SUNT MAI MULT SAU MAI PUTIN ROMANI. Fapt dovedit chiar de figuri istorice prestigioase ca Iancu de Hunedoara si de Matias Rex.
Deci ungurii ardeleni nu au compus aiurea acest cantec, ci constienti ca ei sunt romani, desi se dezic de acest fapt evident. Nu ramane decat sa le multumim ptr ca ne-au dat acest frumos cantec patriotic.
V-ati intrebat vreodata cat de unguri mai sunt Marele Urs si altii de pe acest forum? Dar ei garantez ca nu s-au intrebat……[Rumburak]
În parte cine este domnul Leșe se știa prin vestimentația și atitudinea cabotină, prin felul sfătos dar plin de sine cu grăiește gen: “Nană X ni-n fă bine și horește dumneta ceva din satul de unde ai zinit.” Capac i-a pus când s-a mărit televizat cum că și-a cumpărat Lexus și s-a stabilit în Elveția. Se pare că nu i-priit la sănătate și s-a întors să mai câștige niște bani de pe statutul de respectabil.
Adresa cu tezaurul e…aur curat.
Să vorbești cult (a se citi cu atîtea neologisme și construcții străine) despre folclor…bunicii mei, ce au trăit cînd aceste cântece au fost culese, n-ar pricepe nimic. Vorbeau românește mai frumos decît orice profesor de română chiar dacă s-au născut și au trăit o bună parte sub stăpînire străină…mai degrabă nevorbitoare de română că treburile nu-s mai breze nici acum.
Și atunci partea zis română făcea pe dracu-n patru să încurce ițele:
„Şi monografia destinată colindelor romineşti – scrisă încă în 1924 – a încercat Bartok să o publice în Rominia. De multe ori a trebuit să urce D. G. Kiriac treptele Ministerului Artelor cu manuscrisul lui Bartok sub braţ şi în multe uşi a trebuit să bată, pînă ce statul burghezo-moşieresc a binevoit să cumpere în 1924 o copie a manuscrisului cu 20.000 lei, în vreme ce se dădeau trupei lui Leonard 6.000.000 ca să joace în Bucovina operete vieneze. Copia a fost dăruită mai tîrziu Academiei Romîne, încredinţată de aceasta Direcţiei Educaţiei Poporului, înapoiată iar Academiei, în sfîrşit dată în seama Societăţii Compozitorilor Romini, care plănuia, după dorinţa lui Bart6k, scoaterea unei îndoite ediţii engleze şi romîne în colaborare cu Oxford Press. Nu s-a făcut însă nimic şi autorul s-a văzut nevoit să o publice în întregime pe cheltuiala sa, mulţumindu-se să dea la lumină numai melodiile, «caligrafiate cu grijă de şcolar cuminte», tipărite în facsimil spre micşorarea spezelor, împreună cu întinsul studiu muzicologic care le însoţea.” (BELA BARTOK SI FOLCLORUL ROMÎNESC, TIBERIU ALEXANDRU)
„Romanul…”. Si care e adevarul ca si folclorul este tot unguresc, nu doar Transilvania, Crisana, Maramuresul, Oasul, Banatul si intregul Ardeal, da ?! Asadar, Totul a fost si este al hunilor, ungurilor, maghiarilor, secuilor, sasilor, svabilor, ucrainenilor, sarbilor, bulgarilor, rusilor, tiganilor, etc. Dar, totusi, cine sunt si de unde au venit pe aceste taramuri, cei care isi zic romani si cum mama Draku de vorbesc aceeasi limba si au aceleasi obiceiuri peste tot si in Ardeal, Tara Romaneasca, intreaga Moldova, unde sunt cvasi majoritari, dar si in Bulgaria, Ucraina, Croatia, Serbia, Ungaria, Albania, si tot asa… ?! Si sunt cu totii fro 30.000.000 ?! Ia zi sogore priceput la toate.
La Mantovana (Gasparo Zanetti, 1645) a fost redescoperita dupa 250 de ani de la compozitia .timp in care o fost considerata pierduta
Patria mea- Râul Vltava compozitia lui Smetana
Moldavia” (Vltava în cehă) din „Ma Vlast” (patria mea)este una dintre cele mai cunoscute piese de muzică clasica ceha
pentru detractorii neamului romanesc : folclorul este primordial nu muzica clasic -mai studiati problema
@Inflamare nejustificata :pata mongola si sinuciderea pe fond de ‘depesia pustei’au ramas adanc ancorate in poporul turanic maghiar,strain de si unic in Europa,comparativ nici un popor european ,nici macar slav nu are mitul DESCALECATULUI’
Câțuvencu :aveti mare dreptate,e un cabotin umflat cu pompa de TVR
singurul inflamat in toata tarasenia este lese. sarmanul pafarist… el a deschis subiectul si pare ca pamintul (glia) i-a astupat gura (la figurat)… si multor alotra care au tresarit vibrational la unison cu lese… tacutii sau palavragii carora li s-a marit ficatu…
ha ha ha ha ha ha
e distractiv, pe cuvint!
Eu zic ca o masura ar trebui luata, adica acest „destept” care se trezeste vorbind fara sa stie subiectul in profunzime si care da astfel apa la moara anti-romanilor, tot mai multi, si care abia asteapta sa se lege de ceva, ar trebui sanctionat si facut sa plece de la o institutie care, prin natura ei, ii ofera o platforma sa-si propage ideile cel putin „ciudate”. Sa sa duca undeva unde sa mai studieze ce vrea sa exprime public ca sunt destui care ar reprezenta mai bine neamul romanesc, sau nu mai e altul?
Cand ai capacitate de adaptare,coerenta,luciditate,fler, intuitie, educatie morala si logica ortodoxa,toate aburelile si manipularile de pe lumea asta sint ca rugina pe inox.
„Scoborâți de pe cai jos
Că Ardealul nu-i al vost
Că-i țara românilor
De pe vremea dacilor
Doamne, ocrotește-i pe români”
Generalul român Alexandru Hanzu, comandantul Diviziei 16 Infanterie Româna a inregistrat acest mars in 1919, in drumul armatei române dintre Cucea si Budapesta, in razboiul nostru de Eliberare Nationala a Transilvaniei (1918-1919).
DEH … ISTORIA BAT’O VINA !
In ontologia informatiei, Insider-șpicheru’ se apropie de perfectiune, ne trage puțin clapa si din 6 întrebari fundamentale realizează o cvintă marită de 5 dume si jumatate. Adică un habarnist îl intreabă pe unul ce pricepe si-i dă ocazie sa se dea in petec în public, să confirme invitația și scopul politic consimțit. In muzica cvinta este etamina, bechamelul, apretul, baza armoniei; totul e cvintă, totul e Pitagora, unguresc, bulgaresc, german, corean, african și mai ales în rock. Să spui că Black Sabbath și AC/DC sunt unguri e una dar să behăi că românii au stricat cvinta pe popor mai bine decat pe polog înseamnă că te-ai pălit bine cu țărușul de la răzor ca să-ți rășchirezi deștele pentru o chintă spartă.
https://www.youtube.com/watch?v=q4unZ0rgnY4
Leșe, cel puțin, a reamintit populiștilor (de la populație, vezi mai jos) că nu tot ce cântă cei îmbrăcați uneori în haine românești (vezi mai jos de ce nu-i bun cv popular), majoritatea nu-s îmbrăcați cum trebuie, nu este cântec românesc, străvechi. Multe sînt cu autori, culte, noi. N-ar fi nimic rău dacă ar spune-o!
pŏpŭlātĭō,10 ōnis, f. (populor), ¶ 1 action de ravager ; ravages [des troupes] ; déprédation, dégât : CÆS. G. 1, 15, 4 ; LIV. 2, 64, 4 ; 3, 3, 3 ¶ 2 butin, dépouilles : pleni populationum LIV. 2, 43, gorgés de butin ¶ 3 [fig.] corruption, ruine, destruction : PLIN. 9, 104.
Prima tv.prin asta cu pleata si coc de la inseder,varsa spre Lese si Lese spre el,cuvinte dragi despre folclorul romanesc,caci ei,ungurii mincinosi de 100 de ani
varsa otrava in urechile noastre prin „educatia si cultura si scoala”antiromineasca,ei fiind „Primii-Prima”in toate.
Felicit Cotidianul ca adus spre lamurire si intelegere ce-i cu „Chinta „specifica”ungurilor-hungurilor din folclorul patriotic drag noua, „sacrosanta”,a lor!
Dl dr. etnomuzicolog Marian Lupașcu demonstreaza chiar prin fondul Bela Bartok si probitatea sa profesionala ,contrariul:”Colegii maghiari au fost surprinși, iar surpriza cea mai mare a fost prima piesă de pe cilindrul nr. 674, un cântec propriu-zis, intitulat Cine n-o ține cu noi, conform primului vers. Melodia este însă o variantă a celei pe care publicul larg o cunoaște sub titlul Noi suntem români. Eticheta cilindrului atestă că înregistrarea s-a făcut la 23.03.1905 în Delani (fost Gyalán), jud. Bihor (fost Bihar). Din catalog rezultă că este culeasă din același loc, în iulie 1909, și este cântată de un flăcău român. Există și o notație muzicală sumară, datată 1909, la care apare și strofa 3, care nu a fost înregistrată.”La fel si pt.alte melodii,C-asa-i romanul”etc.
Pai asta spune si d Lese: una e folclorul si alta e muzica populara. Muzica populara patriotica nu este creatia taranului roman, ci a intelectualului. Ca e bine sau e rau, sa creada fiecare cum vrea. A se vedea replica din filmul de exceptie Ion (dupa un roman de exceptie), cand taranul Ion nu e deloc atent la indemnurile intelectualului si nu e deloc interesat de idealurile patriotice. El vrea doar pamant.
@ Mărgelatu 07 dec. 2023 la 7:47, Zalmoxis 12:40
” „Declarația lui Leșe nu e decît o încercare de dezbinare a românilor de Ziua Națională și vreau să-i transmit că o să cânt această melodie în continuare împreună cu maghiarii”, a comentat Nicolae Furdui Iancu”, aghientu’ aghitator a’ Securității lu’ olteanu’ Ceașkă!
„Declarația lui Leșe nu e decît…”?
…în Ardeal, la moți, se spune „îi numa’ „. Furdui-Iancu e din neam de secui, de la Bucium, din fostul Scaun Secuiesc al Arieșului:
https://romanialibera.ro/lifestyle/food/sedes-aurata-sau-secuii-pierduti-in-muntii-apuseni-362326/
acolo se poartă pantaloni albi cu vipușcă în lateral și la tur, două modele florale în față, la zseburi, chieptar negru bogat ornamentat.
https://www.youtube.com/watch?v=hKZISKVRl1g
Chimeșa lungă acoperă caracteristicile principale ale pantalonilor. Iar oierii moți din zonă, în transhumanța lor, au dus cu ei în uOlteniia, în Guorji, caracteristicile de port popular, ce fură preluate di uoltenii ‘uoți = rrromîni-verrrzi patri’oți:
https://www.flickr.com/photos/surupaceanu/5100791070
De ce m-ai cenzurat badie, ca i-am zis lu Lese unde sa se duca si ca este minoritar sexual? Pacat!! Vad ca pe antiromani ii publici!!
„piesa este românească…corespunde tiparului metric octosilabic acatalectic (8 silabe)”,
„Folclorul maghiar folosește tipare metrice mai dezvoltate”
(si marmora freca mangalu),
” de obicei endecasilabice (11 silabe)”
-ce coincidentza,
” Thus iambic pentameter in Polish is not 10-syllable long but almost always 11-syllable long. ”
„Cumplit meșteșug de tâmpenie”,
astia or sa tampeasca pana si Inteligentza Artificiala!
Lese….un escroc ! S-a lipit de (sanchi) neoliberali ca sa faca si el un ban. Se imbraca in straie ce imita ceea ce purtau tiganii cand au venit in Romania din Anatolia…..
Nu va asigur eu asta nu. Ultimul lucru sa copie romanul devl la hungur sau hungurul di la roman. Asta nu va asigur pe ce am, dar pot fi asemanari pe unele strigaturi de muma !
@ „justinianus”, 07 dec. 2023 la 14:45
Iar scoateți ciocu’-afar’, bocitoare regățenești? Nu vi-i rușine, bă, plîngăcioșilor?
Am văzut la Lupoaia, în uOlteniia, înmormîntarea Derektorului Minei. Ca la Kim Ir-sen, șî ca cum ar fi avut Ceașkă dacă nu-l dedea-jos timișorenii lui Tőkés László.
Mai precis, ne duseră ‘colea șî pi noi, aflați în tabăra di vară, venetici dîn colțurili Patrrriei. Dîn tîrgu’ cu bloace Muotru, în cătunu’ vecin. Să fim șî noi parte la jelaniia uoltenească, cine-o cîntă să trăiască! Ăla a fost un bețiv analfabet, cum erau majoritatea uoltenilor, pi care Ceașkă i-a iessportat șî la noi în Transilvania, de au distrus tot ce a rămas de la Austro-Ungaria
https://www.arad.zone/blog-ar/episoade-aradene-din-epoca-pionieratului-industriei-automobilistice-fabrica-de-automobile-marta-din-arad
Halayu’ plecă di pi asfaltu’ vecin cu cucuruzu di lînga blocuri (că așea a ridicat Ceașkă uOlteniia lui, în anii ’70, pi banii Transilvaniei, șî le-a dat apă caldă ca să se spele cenușiii aia, șî franzele, că ei știa „dăcît” LIPIIE NEDOSPITĂ, LA ȚĂST!), șî ajunse în noroiu’ strămoșesc di pi pantili cătunului, la bordeiu’ părintesc a’ Derektorului. Mai mare rușinea: la noi și cocina porcilor, veche de zeci de ani, era o construcție mai răsărită dăcît bordeili ălora! De grajdu’ nost’ din 1940 (știe toți că ÎN uOLTENIIA NU AU AVUT GRAJDURI, că nu țineau vaci de lapte, putorile, că ierea prea mult de muncă! cum nu aveau nici cuptoare de pâne!), ce să zic? iErea PALAT
https://www.youtube.com/watch?v=LAYeHlWNyFk
față de bordei! Iar acolo au început să bocească 6-7 șpețializde, îmbrăcate ca arrăbetili, de-ți venea să plăngi numa’ că le vedeai și auzeai. :))
https://www.cotidianul.ro/decizie-la-curtea-europeana-de-justitie-in-privinta-valului-islamic/
Apoi am aflat că la regățeni alea SUNT PLĂTITE! Așea șî tu, numidianus.
Grigore Leșe nu s-a remarcat în liceu nici prin inteligență și nici printr-o finețe deosebită. Era, așa cum a și rămas, un rustic neșlefuibil. Deci, nu vă așteptați de la el să dea dovadă de inteligență ori de finețe, oricâte cărți de Liiceanu sau de Pleșu ar fi lecturat. Căntăreților ca el le stă bine să cânte, nu să vorbească; însă numai atunci când vorbește, auditoriul își poate da seama cât de minunată poate fi și tăcerea lui.
Am un deosebit respect pentru dl. Lese, dar cred ca a pierdut din vedere cantece populare precum „Horea cu noduri”. Este o doina din Tara Lapusului, locul in care s-a nascut maestrul, pe care o canta chiar domnia sa aici:
https://www.youtube.com/watch?v=PIW2xbzqs80
…’geaba vă credeți romîni! De fapt, sunteți KUMANI, o amestecătură slavo-kumano-balkanikă ce se vede și azi în toponimie
https://en.wikipedia.org/wiki/Cumans#/media/File:Europe_mediterranean_1190_cropped.jpg
ce, datorită separării făcute de kumani la anu’ 1000, nu ați ajuns să voroviți bulgărește, cum au pățit, într-un mileniu, aceeași amestecătură etnikă aflată la sud de Dunăre
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/96/Territorial_expansion_during_the_reign_of_Khan_Krum_%28803-814%29_pl.png
Uite dovezile, în folklor, ritm, coregrafie, rasă, la nord (dîncolo di falsurilli ceaușizde uoltenești dîn „port”) șî la sud di Dunăre:
https://www.youtube.com/watch?v=RyGDwzPh8ZY
https://www.youtube.com/watch?v=ysLF7Ij-QiY
Grigore Leșe, singurul folclorist din Rro’ iEșuată care s-a dus la autenticitaea reală, dincolo de artificialitatea spectacolelor dă că’t aranjate dă Derekțîili Județene dă Kultură $$ocializdă, șî dă tilivizuinile lu’ $$oroș.
Tradiția rro’ nu se dezminte nici acu’: nici un pic de recunoștință pentru cine muncește și-și dă silința să facă efectiv CEVA, toți oamenii de valoare din istoria lor sunt la 2 metri sub pămînt și IGNORAȚI, sau eventual nu se știe unde au fost îngropați după ce au fost asasinați de propriii concetățeni (vezi cazul Iuliu Maniu!)
https://www.youtube.com/watch?v=UmT_SZHjHns
https://www.youtube.com/watch?v=VHFLbduae1k
https://www.youtube.com/watch?v=58TAt7wRiwg
https://www.youtube.com/watch?v=BvChpiUieVQ
https://www.youtube.com/watch?v=owfSw0DpUQc
Sunteti prosti, Gr. Lese are perfecta dreptate. Na, academia stanii… ce mai vreti. 🙂
Ce mai spune Gelu Duminică ? Nu trebuie să ai cunoștințe de specialitate ca să înțelegi argumentația documentată a domnului Lupașcu. In rest umor și umori. Lectura acestor comentarii confirmă cele spuse de Einstein : Inteligența are limitele ei , prostia nu are limite.
I’e-te, bre:
„…prima piesă de pe cilindrul nr. 674, un cântec propriu-zis, intitulat Cine n-o ține cu noi, conform primului vers. Melodia este însă o variantă a celei pe care publicul larg o cunoaște sub titlul Noi suntem români”!
Deci versificatorul dă-două-parale ceaușizd instigator învățător dă sat Nikalay Furdui-Iancu A FURAT MELODIA înregistrată de Bartók Béla în Ďěláñii din Bihar sub titlul ad-hoc „Cine n’-o țîñe cu noi”, și a scos-pă-piață (normal că NU GRATUIT! iar în zeci dă ani dă instigari dă pă scene, a publicului patri’otik dobitok, a strîns ceva „cheag”…) iezakt ce-și dorea uolteanu’ komu’izd șovin instigator Nikalay Ceașkă, analfabetu’ poreklit în Transilvania „Cizmarul”: O „BOMBĂ” ÎN RELAȚIILI INTER-ETNICE! Așa s-au făcut carierele pă scenili Patriei, sub oblăduirea putorilor ouoltenești însămînțate dă Ceașkă în toate deREKTțîili Județene dă Kultură Socializdă dîn Transilvania! Ia, vedeți numele celor care le-au condus în ultimii 55 de ani! O fi și numele uolteanului Dumitrel pîntră iele (sub managerierea căruia au fost făcute într-un deceniu două șușele uoltenești CU O SINGURĂ BANDĂ, INUTILE, în județu’ Alba: „Transgendera”
https://www.cotidianul.ro/transalpina-de-apuseni-e-transapuseana/
șî cea dă la Gyulafehérvár la Oláhdálya
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2nta_Treime_din_Daia_Rom%C3%A2n%C4%83
zeci de kilometri de asfalt inutili, ce au stricat Mediul și peisajele! în style uoltenesk PeNaL konsakrat…).
https://www.youtube.com/watch?v=gLvuFEcymKk
dupa unii nici macar romanii nu sunt romani originali adevarati. Nici americanii…