Anul 2025 poate fi un punct de inflexiune în consolidarea bugetară prin noi măsuri fiscal/bugetare, care să ajute România să iasă din procedura de deficit excesiv, chiar dacă nu imediat, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
„Noua lege a pensiilor îşi propune să corecteze inechităţi flagrante în sistemul public de pensii şi să ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială şi este înscrisă că jalon în PNRR. Există însă problema impactului bugetar pe termen imediat şi mediu. Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei execuţii bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA (ce include amânări de plăţi în jur de 6% din PIB. Anii următori vor fi marcaţi de necesitatea realizării corecţiei bugetare către un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerinţele ieşirii din procedura de deficit excesiv, în care se află România. Şi ce contează mai mult, pentru a ţine sub control datoria publică şi avea o finanţare neproblematică pe pieţe”, a spus Daniel Dăianu.
Preşedintele CF a afirmat că indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 are un impact bugetar estimat de circa 15,5 miliarde de lei (0,9% din PIB), şi recalcularea pensiilor aflate în plată de la 1 septembrie 2024 un impact bugetar estimat de circa 10 miliarde de lei (0,6% din PIB) în 2024 şi de circa 33 de miliarde de lei (1,8% din PIB) în 2025. Nouă lege a pensiilor înseamnă creştere de cheltuieli permanente ale bugetului public şi accentuează deficitul structural, spune el.
În opinia lui Dăianu, pentru consolidare bugetară se impune compensarea impactului bugetar al noii legi, alături de măsuri necesare de creştere a veniturilor fiscale şi eficientizare de cheltuieli. Acesta a menţionat că bugetul pe 2024 include o alocare pentru plata pensiilor recalculate de 0,6% din PIB.
„Consiliul Fiscal (CF) consideră imprudent să se compenseze această creştere de cheltuieli permanente cu o prezumată colectare mai bună a veniturilor fiscale (exemplu: creştere de venituri din digitalizare). Ţinta de deficit de 5% din PIB duce cu gândul la experienţă din 2023; evaluarea CF este în jur de 6,4% pe baza proiecţiilor macroeconomice şi admiţând că nu se va recurge la îngheţări şi tăieri forţate de cheltuieli (cum s-a procedat în 2023), unele amânate pentru 2024. Dacă o colectare mai bună va avea loc, rectificarea bugetară o va consemna. Măsurile fiscale anunţate de Guvern, ce ar opera în 2024, ar aduce, conform evaluărilor MF, în jur de 1% din PIB venituri suplimentare. Fără măsuri compensatorii credibile este greu de orientat deficitul bugetar pe o traiectorie fermă de consolidare, într-un viitor prefigurabil. România are nevoie de spaţiu fiscal să ajungem cu deficitul sub 3% din PIB, pentru a amortiza şocuri viitoare. Dezbaterea publică privind corectarea deficitului, pe parte de venituri vs pe parte de cheltuieli, a evidenţiat multă demagogie. Nu se poate obţine reducerea deficitelor fără costuri. Plătim şi pentru erori grave din anii trecuţi (tăieri de taxe şi impozite fără noimă), care au dus deficitul structural la circa 6% din PIB”, a explicat Dăianu.
În opinia preşedintelui CF este dificil de evitat prociclicitatea în corecţia macroeconomică când deficitul este atât de mare, însă ne poate ajuta o absorbţie intensă a banilor europeni ce atenuează efecte contracţioniste.
„Ajustarea trebuie făcută în principal pe partea de venituri. Repet, cu riscul de a plictisi. Într-un stat cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) ultrajoase (circa 27% din PIB, când media în UE este de peste 40% din PIB), cu subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice, cu evaziune fiscală şi evitare a plăţii taxelor şi impozitelor (tax avoidance) aproape instituţionalizate, cu gap la colectarea de TVA de circa 36% faţă de media din UE de circa 6%, aceasta este alternativa de bun simţ, logică. România trebuie să cheltuiască mai eficient. Dar nu există spaţiu bugetar de reducere masivă de cheltuieli. Rog să se vadă cât deţin cheltuielile cu sănătatea, educaţia, armata, poliţia şi jandarmeria, cheltuielile de capital, în cele totale în raport cu veniturile fiscale şi nefiscale (nu includ bani europeni). Se pot face unele diminuări relevante de cheltuieli în administraţie, dar nu este simplu; aceste reduceri pot fi corelate cu o reorganizare administrativă, un proces nu simplu. Se poate recurge la reducere drastică de cheltuieli de capital, dar există limite”, a declarat Daniel Dăianu.
El susţine că tăierea cheltuielilor publice sub un anumit prag critic poate cauza un salt de ineficientă şi stricăciuni în economie.
„Sunt măsuri în PNRR, în recomandări făcute de BM şi FMI, de analişti autohtoni, ce indică căi de urmat -inclusiv o eventuală adoptare a impozitării progresive. Aceasta din urmă ar fi atât mai oportună dacă, finalmente, s-ar recurge la creştere de TVA, indezirabilă de altfel; ar fi şi o modalitate de a proteja cetăţenii cu venituri foarte mici. Este necesară continuarea reformei fiscale, care să corecteze un regim fiscal inechitabil prin scutiri şi portiţe -inclusiv microîntreprinderi ce sunt folosite pentru diminuare de impozite; acest regim este rezultat şi al capturării politicii fiscale de către grupuri de interese, al unor erori grave de politică fiscală. Regimul fiscal este acum regresiv, plătesc proporţional mai mult cei cu venituri mici. Trebuie totodată să se colecteze mult mai bine; ANAF are nevoie de o „revoluţie” în acest sens, ce implică nu numai digitalizare. Trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală şi optimizarea fiscală. Vama trebuie să funcţioneze cum se cuvine”, a spus Daniel Dăianu.
Potrivit economistului, fiscalitatea este de pus în legătură şi cu reforme privind piaţa muncii, ce este puternic distorsionată. Foarte multe persoane lucrează în economie informală, peste 1,5 milioane dintre ele sunt plătite cu salariul minim, mulţi cetăţeni nu contribuie la sistemul de asigurări. România are cea mai scăzută participare pe piaţă muncii în UE – 68% faţă de peste circa 78% în UE.
„Corecţia deficitului bugetar prin „taxa prin inflaţie” este iluzorie; această taxa poate ajută marginal, dar nu decisiv. Ar putea ajuta semnificativ numai dacă ar mai exista un alt mare şoc pe latura ofertei, care să creeze un nou puseu inflaţionist de amploare şi care să nu fie urmat de indexări de salarii şi pensii compensatorii. Dar nu este un scenariu plauzibil. Consolidarea este absolut necesară fiindcă, deşi datoria publică nu este „copleşitoare,” serviciul ei (ce este în jur de 2% din PIB) poate deveni mai împovărător, existând şi un risc valutar. Consolidarea bugetară ar reduce considerabil deficitul de cont curent care este o altă mare vulnerabilitate economică a noastră”, a explicat Daniel Dăianu.
El a afirmat că, dacă măsurile de corecţie vor fi credibile, fie ele cu efecte manifestate în timp, iar absorbţia fondurilor europene va fi intensă, nu există risc de deteriorare a ratingului României. Parte mare din deficitul de cont curent este acoperit prin fluxuri ce nu creează îndatorare şi acest fapt ajută rating-ul suveran al României. Şi apartenenţa la UE ajută, inclusiv prin mecanismele de supraveghere a dezechilibrelor. Rezervele valutare al României au crescut considerabil alimentate fiind de resurse europene.
„Consolidarea este un proces dificil fiindcă avem un deficit structural mare, dar nu există o altă cale. Nu ne poate pica din cer un flux veşnic de venituri bugetare care să acopere mare parte din deficit. Guvernul rezultat din alegeri va trebui să adopte măsuri de ajustare a deficitului, care să însemne câteva procente din PIB, chiar dacă rezultate nu se vor vedea imediat”, a declarat Daniel Dăianu.
Potrivit preşedintelui CF, consolidarea bugetară este foarte lentă fiindcă şocuri repetate au zguduit economia -pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina. Dar au fost şi hibe în construcţiile bugetare, cu supraestimare de venituri şi subestimare de cheltuieli, au fost şi imprudenţe. Şi, a subliniat el, avem şi un deficit structural între cele mai înalte din UE.
„Traiectoria de consolidare va fi prelungită dacă nu vom vedea o creştere importantă a veniturilor fiscale. 2025 poate fi un punct de inflexiune în consolidare prin noi măsuri fiscal/bugetare, care să ajute România să iasă din EDP, chiar dacă nu imediat. Mai important decât ieşirea din EDP este să se transmită pieţelor că România îşi controlează deficitele, că datoria publică se poate stabiliza. Trebuie în primul rând să gândim ce poate fi un orizont realist de ajustare având în vedere şi legea pensiilor. Contează nu mai puţin măsurile fiscale/bugetare ce pot şi vor fi adoptate, cum vor fi introduse. Absorbţia fondurilor europene reprezintă o variabilă cheie întrucât poate atenua mult efectul contracţionist al corecţiei şi susţine reforme necesare. Putem considera ani de ajustare pentru a atinge pragul de 3% deficit bugetar şi chiar a coborî sub pornind de la deficitul de acum de circa 6% din PIB. Şi putem judeca paşi necesari ca medie de corecţie în fiecare an. Dar mediile au relevanţă limitată. Deoarece pot există surprize pozitive, însă şi şocuri negative; acestea din urmă dacă sunt temporare nu ar trebui însă să afecteze traiectoria de baza de ajustare. Esenţial este că demagogia şi fundamentalisme să nu ţină politica economică captivă”, a spus Daniel Dăianu.
El a menţionat că, la orizontul anilor 2027-2028, România, prin reforme fiscale şi pe piaţa muncii, printr-o colectare de venituri fiscale mult mai bună, prin alte reforme, ar putea să ajungă la venituri fiscale peste 30% din PIB, aproape de cât are Bulgaria, ceea ce este încă sub nivelul de circa 34-35% din Cehia, Ungaria, Polonia. Este obiectiv foarte îndrăzneţ, dar nu imposibil, a punctat Daniel Dăianu.
De asemenea, el a explicat că o consolidare fiscală clară, chiar dacă nu rapidă, poate linişti pieţele, poate menţine economia atractivă pentru investitori şi împreună cu reforme din PNRR şi cu investiţii majore publice şi private ar creşte PIB-ul potenţial şi susţine o creştere economică peste media din UE. Totodată, ar aduce şi o diminuare importantă a deficitului de cont curent.
Iar ăsta. Să taie de la el. Ne-a înnebunit cu scenariile lui. Un dependent de funcții publice bine remunerate. Un capitalist ca toți ăștia de dreapta. Capitalist cu salariu de la stat.
Și, mă rog, cine o s-o plătească? „Deștepții” sau săracii? Dacă știam că există termeni in economie precum „creștere negativă” și „ajustare”, mă făceam economist și dădeam foc la „matematici speciale”!
NU vine nicio Nota de plata in 2025…UE tipareste euroi pentru a – i varsa in curtea celor din Est care vor trimite Trupe in Ucraina ca sa lupte cu Rusia….Vestul poate trimite in Ucraina Armament si timp de 50 de ani, dar carne de tun nu are. ….SUA/ NATO se sinucid daca Rusia invinge…SUA se sinucid daca le inving Comunistii- economic sau daca le inving Rusia-
militar….Rusia se sinucide daca o invinge militar NATO…..Ca sa nu se sinucida vreuna este obligatorie Retragerea NATO la linia Berlin, linie legitima prin Tratatele de la incheierea WW2….Retragerea NATO nu e o rusine, in fond te retragi de unde ai expansionat ilegal…
Daianule, de cand am auzit de tine,adica din epoca Iliescu ,nici un cuvant de bine.Oare cum te tin astia acolo.TU esti ala care ai luat TEAPA cu banii?
sekuristul Daianu nu a murit ,cum se banuia,inca muceniceste la 72 de primaveri (pensia +salariul) …tot inutil,tot inutil,Inalt Prea Sekurimea Ta?
sekuristul Daianu nu a murit ,cum se banuia,inca muceniceste la 72 de primaveri (pensia +salariul) …tot inutil,tot inutil,Inalt Prea Sekurimea Ta?
nu scapam de astia nici cu DDT sau napalm; asteptam o analiza de doua cuvinte de la Mugurel,centenarul nostru la BNR
Rumunache nu pricele ca: 1. Prin inregimentarea in NATO a crescut securitatea Romaniei in detrimentul securitatii Rusiei, Romania s – a pozitionat ca inamic al Rusiei…2. Prin implicarea masiva cu Armament si trafic de Armament catre Ucraina Romania s – a inscris in frontul contra Rusiei….Stiu ca rumunache pe langa ca e greu de cap mai este si fudul si incapatanat…Nu crede ca va plati candva o Nota de plata trimisa de Rusia…
Pana in 2025 ,,FURATI COMINISTILOR CAT SE MAI POATE,Ca atunci cand o fi rau sa aibe si romanii pe cine sa infasoare in covor sa umple de ghioage.
Dăianu are ceva legătură cu conturile secrete din strainatate ale lui Ceaușescu?
asta face parte din clasa economistilor de carton care au bagat tara in rahat dupa 89! politicienii doar au facut valuri si au profitat dar daca aveam ecomnomisti adevarati nu trambitari comunisto-capitalisti altfel o duceam acum.
Este timpul sa protestam! Prezentativa la vot si votati in masa Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania, UDTTMR!!! Vorbesc foarte serios!!!
,,Analiza” Academicianului Daianu nu explica de ce statuletzul roman are cea mai subdezvoltata capacitate fiscala din UE de 17 ani încoace. Nu vorbim de un accident, ci de o vulnerabilitate structurala, care, din cate se pare, poate rămâne neschimbata si peste trei generații. Asa o fi ,,negociat” to’arsul Pușcaș Vasile cand i s-au băgat pe gat capitolele de negociere? Ca e clar ca atât ,,specialii locali” cat si ,,specialii internationali” profita de faptul ca Romania e un paradis fiscal în UE. Discutam despre o problema administrativa sau de una politica? Faptul ca Romania se face ca taxeaza marele capital – dupa care se face ca cheltuie banii pe ,,dezvoltare” – e in primul rand o problema politica. Ba chiar una strategica, care arata dependenta totala a statului de împrumuturile externe. Si-atunci ce rost mai are mascarada alegerilor de anul asta, când e clar ca leadershipul politic local e garantat de capitalul international. Asa cum o ,,garanta” acu multi ani Vanghelie pe Ecaterina Andronescu.
Tse face greata numai pensionarii contributivi sant vinovati .Cei cu pensiile de 1200 lei vor trage tara in jos.
Cand vine nota de plata ca sa ne lasi in pace? Esti un om care profita, dar incapabil de ceva bun. De cat sa ti se dea sute de mii de lei/an sau luna esti singurul fara declaratie de avere din istoria institutiei mai bine s-ar folosi la ingrijirea reala a unor persoane cu probleme. Nu trebuie sa ai doctorat in economie ca sa stii ca UE si o parte a lumii este in criza economica din 2019 pe care „marii” savanti au acoperit=o cu o pandemie, n-a trecut, au continuat cu razboaie, n-a trecut si incepe sa-si arate fata asa de hidoasa incat Germania da ajutoare pt inflatie, la anul vor stimula economia tot cu ajutoare pt deflatie, asa ca nimic nou in 2009 mama la 78 de ani mi-a spus:”se stie, crizele sunt CICLICE DIN ZECE IN ZECE ANI” asa ca tara pierde bani multi. tinand niste parelologi inutili, care nu repeta decat ceea ce s-a studiat si in anii ’50. Avem ASE plus inca zeci de univ., platite de la buget. Pt ce se irosesc bani inutil la munca, daca altceva nu stiti face poate va angajaza cineva sa tine contabilitatea prima, daca sunteti in stare? Cate milioane se cheltuiesc pt acest Consiliu/ cladire/utilitati INUTIL?
Daianule, lasa gargara, stii bine ca 2 sunt masurile IMPERATIV NECESARE pentru a opri Romania din degradarea continua a finantelor publice si risipa banului public prin:
– reforma administratiei publice clintelare, stufoase, plina de incompetenti corupti, toti cu salarii uriase si beneficii de neimaginat intr-o societate normala
– reorganizarea administrativ teritoriala, prin reducerea numarului de structuri administrative si instituirea unor principii europene de guvernare
Cat timp banul public e la dispozitia unor Iohannis, Ciolacu, Ciuca nu exista nici o speranta!
Iar Romania va continua caderea generalizata: scaderea demografica, plecarea tinerilor activi si bine pregatiti, imbatranirea populatiei Romaniei…
Traiasca Securitatea ETERNA…Eternizata prin numerosi intre timp generali cu 4 stele si maresali, precum Da IA NU DA, doar IAU!!!
sau alte lozinci goale. ESTE CRIZA ECONOMICA IN LUME, crezi ca fara cerere mai ai productie/oferta? Cum e posibil sa scada pretul la petrol desi OPEC n-a crescut productia, desi unele vapoare au probleme in Marea Rosie. Desi a fost distrusa conducta si deci a scazut gazul care intra in Europa pretul este de 32 euro/MWh desi in oct. a fost si 56 de euro? Gazul se foloseste in industria chimica la zinteze de polimeri, compusi pt ind. farmaceutica, ingrasaminte, desi intra putin totusi cererea este atat de mica incat pretul este scazut, in acest moment pretul pe Bursa europeana este de 1,6 lei/m3, iar noi il cumparam subventionat cu 3,225 lei/m3 Asta stie Daianu sa explice? Birul pe care-l platim ca stat unor distribuitori care si-au pus marja de profit peste 3,225 lei? Poate n-ai auzit ca unii ”pleaca” din Europa si atunci fara industrie va deveni doar un muzeu si mai tragic un azil pt seniori pt ca tinerii vor pleca spre taramul fagaduintei…
Dle colonel (r) Dăianu , de ce în loc să interveniți din funcția ocupată, președinte al Consiliului fiscal vă lamentați în declarații fără efect care nu îi va slava pe români de la scăderea nivelului de trai ? Românii știu adevărul iar obrăznicia lui Ciolan și a guvernului va duce țara în jos nu în sus. De ce împreună cu alți colegi din sectoare importante ale ,,gândirii “ statului nu interveniți ? De ce trebuie sa fim de acord cu un guvern care se împrumută la dobânzi mari deși avem PNNR din care nu ,,tragem” banii necesari dezvoltării economiei ? Uitati- vă la circul din cinstructua de autostrăzi în care compania de partid , Umbrarescu fura de rupe alocandu- și prin Grindeanu ( omul lui Dragnea) 2/3 din totalul banilor alocați pentru construcția de autostrăzi și șosele rapide. Cum este posibil ca 121 de km între Craiova și Pitești să nu fie finalizați , sau ca centura Capitalei nu se poate închide ca o companie chineză nu are încă contractul semnat ? Sau STRABAG al cărei capital este rusesc ? Tragedia continuă în Sănătate , Învățământ, Cultură , etc. Românii întreabă cum UE și SUA acceptă asta?
& Bă , nu mai este de finanțat cercetări doctorale militare și nici de plătit pentru titlurile care s-au acordat pentru dezastruoasele cercetări militare, ?
& Domnul Dăianu care promova tema ,,întoarcerii fiului risipitor”, probabil că și-a greșit ”personajul” și are bani de dat , ?
Dăianu a pregătit populația pentru 20.25. De ce întârzie pe drum notată de plata? Ca să câștige tableta vestică din nou alegerile?
& Cu ani în urmă Mircea Geoană spunea că intenționează să dea câte 20.000 de euro la fiecare ,,risipitor” care se întoarce , ?
Domnule Daianu, nu e clar ca deficitul bugetar e cauzat de cresterea cheltuielilor militare? In ultimii ani, deficitul a crescut de la 2-3% si ajuns la peste 7% din buget. Cheltuielile militare au crescut in ultimii ani de la aproape 4% din buget (1% din PIB) la aproape 10% din buget (2.5% din PIB) (cum spuneti, din cauza colectarii reduse, in Romania bugetul e aproape un sfert din PIB). De aici se poate tăia foarte ușor, pentru că nimic peste 1% din PIB nu e necesar pentru aparare. E doar tribut. Sau, ar fi necesar doar daca vrei sa ataci pe altii… Curios ca nimeni nu vorbește despre asta. Nici politicienii, nici analiștii, nici ziariștii… Oare de ce?
@ Imre…Ia spune bre, care Comunisti fura? Unde ai vazut matale vreun Comunist in Romania? … Stabii de la BNR sunt bancheri, nu sunt comunisti…Daca ii zici unuia comunist te da in judecata, pentru insulta.
Dorel asta este la fel ca Liiceanu si Plesu. Filozofi fara opera care se uita in oglinda si se lauda singuri. Pt cine nu stie este un mic securist care n-a muncit niciodata. Cum dracu la cat de destept se crede nu l-a angajat nici o multinationala? A lucrat numai la stat si numai pe salarii babane. Ca e prostanac o dovedeste si faptul ca mai mult de economist sef la BNR Isarescu n-a indraznit sa-l puna la vreo banca. Pt cine nu stie Manole are o echipa pe care o tot perinda prin santaj prin functii de presedinti pe la diverse banci. Cred ca i se pregateste pensionarea si spera prostu ca daca sperie lumea mai ramane la ciolan. Il mai tineti minte pe Misu Negritoiu ala care nu voia sa plece de la ASF? Sunt din aceeasi unitate militara. Numai ca ei au fost sergenti pt ca ofiterii de acolo sunt multimilionari in dolari. Pai ba daca sti tu asa de bine cu capitalismu’ si ieconomia da piata cum dracu nu ti-ai facut si tu macar un boutique? Sictir ba!!!
Porcul asta nu a muncit o zi in privat. Cand a iesit in lume, i-a luat Sima banii in 3 secunde. Nu-i problema ca i-a recuperat din salariile nesimtite de la stat pe care le incaseaza.
„Când unul cu o cravată de 1000 euro la gât îți spune că poți trăi cu 400 euro pe lună, îți vine, natural, să-i strângi cravata.”
& ”Recitalul” cu care bancherii, finanțiștii au obișnuit populația cu ,,Nota de plată vine după anul electoral”, de peste 30 de ani, lasă să arate că nu prea au fost reforme , modificări , în activitatea financiar-bancară,
”MARFAR – Las-o ba ca merge asa” , domnul Dăianu intenționând probabil să atrăgă atenția că societatea se află în an electoral, ?
@Generalul Paton
10+👍!!!!!!!
Nu și in cazul in care UDMR cîștigă alegerile.. Mai gîndește-te..
Păi,. ai aflat cam tîrziu bre, cum că capitalismul are o singură mare greșeală.. Pe CAPITALIST,.
@Panfil Fleicaru, „sekuristul Daianu nu a murit ,cum se banuia,inca muceniceste la 72 de primaveri ”
-munceste ca in ’72
cand a vazut-o pa dana lu pacepa….
povestește Cristian Troncotă:
(Istoricul) a mai mărturisit că Dana Pacepa, fiica fostului general de Securitate, i-a fost colegă de liceu pentru un an și jumătate, cei doi absolvind „Mihail Sadoveanu”, devenit azi Colegiul Economic „Virgil Madgearu”. „Recent am avut revederea de 50 de ani de la terminarea liceului.
Rezumat la cârnațul debitat in articol, un securist sluga a mafiei securistice psdnl care a vândut tara și a furat o timp de 33 de ani. Datoria publică și scăderea consumului de gaze și energie electrică spune totul despre economie.
@axon…dar Rusia ce a facut Romaniei de te ambalezi asa ??!? Nu tin cu Rusia dar nu Rusia a eliberat Europa de nazisti ??
Un securist, eu cred că după alegeri PSDnl va fi istorie, ăștia ne-au furat 33 de ani, ăștia au tras la revoluție în noi când au luat puterea, ăștia ne omoară si acum prin coruptie
Bajetul asta pare un individ deficitar, la 72 de ani. Tac-su si ma-sa erau valabili, zice el: „…Da, mama era locotenent-colonel, iar tata colonel, documentarist, la Direcția Securității Statului…”