Noul Plan de Înzestrare a Armatei României a fost aprobat. Ce arme cumpără MApN în următorul deceniu și cum sunt folosiți banii europeni

Planul de Înzestrare a Armatei României (PIAR) reprezintă documentul prin care Ministerul Apărării Naționale realizează planificarea unitară a capabilităților militare. Acesta este elaborat în conformitate cu Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT și Legea nr. 203/2015 privind planificarea Apărării, vizând totodată respectarea Articolului 3 din Tratatul Nord-Atlantic.

Direcțiile de capabilități pentru perioada 2027-2030

Prioritățile de înzestrare sunt grupate în șase categorii principale, stabilite conform terminologiei NATO în funcție de rolul operațional al echipamentelor:

1. Capabilități de angajare (Engage): Include sistemele destinate luptei propriu-zise, cum ar fi armamentul individual standard NATO, aparatură optoelectronică, transportoarele blindate Piranha 5, vehiculele tactice uşoare JLTV-FOS, mașinile de luptă ale infanteriei (MLI), tancurile principale de luptă, obuzierele de 155 mm, sistemele de artilerie HIMARS, avioanele multirol F-16 și F-35, precum și munițiile de tip loitering (drone kamikaze).

2. Capabilități de protecție (Protect): Vizează protecția trupelor și a teritoriului prin sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă (PATRIOT, SHORAD-VSHORAD, MANPAD, MSAM), sisteme C-RAM și C-UAS pentru contracararea dronelor, alături de echipamente CBRN și de apărare cibernetică.

3. Capabilități de consultare, comandă și control (C3): Grupează infrastructura necesară conducerii operațiunilor, incluzând puncte de comandă mobile pentru brigăzi, sistemul SICIB pentru nivelul batalion, centre tactice SBAMD și un satelit militar propriu de comunicații.

4. Capabilități de informații (Inform): Regrupează sistemele destinate culegerii de date, precum senzori ISR, radare de supraveghere terestră (GSR), drone din toate clasele, senzori terestri UGS, sisteme pasive de detecție și sateliți ISR.

5. Capabilități de proiecție (Project): Acoperă transportul strategic prin intermediul aeronavelor C-130H și C-27J Spartan.

6. Capabilități de susținere (Sustain): Include elementele de logistică, reprezentate de elicoptere multifuncționale și platforme auto de transport pentru aprovizionare și mentenanță.

Suplimentar față de programele naționale aflate deja în derulare, planul integrează 22 de proiecte finanțate prin instrumentul european SAFE (Security Action for Europe). Din totalul de 16,68 miliarde de euro alocate României de Comisia Europeană, aproximativ 9,7 miliarde de euro revin MApN pentru achiziții precum sisteme SkyRanger și SkyNex, nave OPV, rachete antinavă NSM sau proiecte de drone destinate Ucrainei.

Elemente luate în calcul la actualizarea anuală

PIAR are un orizont de 10 ani și este supus unei actualizări anuale în fața Consiliului Suprem de Apărare a Țării. La fiecare revizuire a documentului, Ministerul Apărării Naționale analizează următorii factori:

1. Evoluția mediului de securitate regional, lecțiile desprinse din conflictele armate recente și prioritățile stabilite de Statul Major al Apărării.

2. Necesitatea atingerii Țintelor de Capabilități asumate în cadrul NATO pentru apărarea națională și aliată.

3. Situația livrărilor de echipamente, execuția bugetară din anul anterior și stadiul contractelor sau procedurilor aflate în derulare.

4. Resursele financiare alocate în anul curent și cele previzionate pe o perioadă de zece ani pentru fiecare program de înzestrare.

5. Obligațiile asumate de statul român la nivelul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice.

Pe lângă toate acestea, în cadrul CSAT-ului s-a adus în discuție alocările bugetare din PIB pentru Armată. Ținta este de 5% din PIB pentru apărare, împărțită în două componente, conform news.ro: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise, precum achiziții, personal și operare, și 1,5% din PIB pentru infrastructura cu dublă utilizare, securitatea cibernetică și reziliența.

CITEȘTE ȘI

Nicușor Dan a convocat luni o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Ce se va discuta în CSAT