Ziarul de investigație Novaya Gazeta și-a închis luni redacția din Moscova, după ce autoritățile ruse l-au declarat „agent străin”, i-au impus părăsirea sediului și au blocat donațiile cititorilor. Decizia pune sub semnul întrebării continuarea activității unuia dintre cele mai cunoscute mijloace de presă independente din Rusia.
Novaya Gazeta își închide redacția din Moscova
Ziarul de investigație Novaya Gazeta și-a închis luni redacția din Moscova, anunțând că nu mai poate continua activitatea jurnalistică în condițiile presiunilor exercitate de autoritățile ruse. Deutsche Welle relatează că decizia vine după ce publicația a fost etichetată „agent străin” și după ce oficialii au ordonat eliberarea sediului din capitală.
Novaya Gazeta a fost fondată în 1993, într-o perioadă de deschidere politică și mediată din Rusia post-sovietică. Publicația a fost creată cu sprijinul lui Mihail Gorbaciov, care a folosit o parte din premiul Nobel pentru Pace primit în 1990 ca fond inițial pentru proiectul editorial. Ziarul a devenit, de-a lungul deceniilor, unul dintre cele mai importante voce ale jurnalismului de investigație din Rusia.
În ultimii ani, redacția a intrat tot mai mult în conflict cu autoritățile, în contextul acoperirii critice a invaziei ruse în Ucraina. După începerea invaziei la scară largă, publicația a trecut integral în online, însă această schimbare nu a îndepărtat presiunile statului asupra activității ei.
„Agent străin” și blocarea finanțărilor
Autoritățile ruse au inclus Novaya Gazeta pe lista organizațiilor declarate „agent străin”, o denumire reintrodusă în discursul public de administrația președintelui Vladimir Putin. Statutul permite autorităților să impună restricții suplimentare organizațiilor și persoanelor vizate și le afectează capacitatea de a funcționa în mod normal.
Pe lângă obligația de a părăsi sediul din Moscova, băncile ruse au primit interdicția de a procesa donațiile venite de la cititori și susținători. Măsura a avut un impact direct asupra publicației, care depinsese în mare măsură de aceste contribuții după trecerea exclusivă la ediția online.
Rusia a introdus reguli noi de cenzură de război după declanșarea invaziei full-scale în Ucraina. În acest cadru, mijloacele de presă independente au fost supuse unor presiuni crescânde, iar mai multe redacții au fost nevoite să își restrângă activitatea sau să își mute operațiunile în afara țării.
Muratov: Drepturile civile nu mai funcționează
Dmitri Muratov, redactor-șef fondator al publicației și laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, a lansat un apel pentru libertatea de exprimare în timpul unei adunări organizate la sediul ziarului, în ziua închiderii.
„Cei din țara noastră care susțin pacea au fost privați de dreptul de a citi ceea ce aleg, așa cum se întâmplă astăzi”, a declarat Muratov, potrivit relatării Deutsche Welle.
„Suntem acum într-un punct în care secțiunea Constituției ruse care garantează drepturile politice și civile a încetat să funcționeze”, a adăugat el.
Muratov a cerut un încetare a focului în Ucraina și a îndemnat observatorii externi să nu confunde autoritățile ruse cu populația țării. El a subliniat că disidența continuă să existe în Rusia, chiar dacă este împinsă în subteran de legile de cenzură și de alte forme de represiune sau intimidare.
„Nu putem da vina pe cetățeni înșiși, mai ales pe generația tânără, cu adevărat remarcabilă”, a spus Muratov. El a mai cerut eliberarea a aproximativ 4.000 de persoane pe care le-a numit deținuți politici în Rusia.
Kremlinul minimalizează închiderea
Kremlinul a încercat să reducă semnificația închiderii redacției. Purtătorul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, a afirmat că decizia face parte dintr-un „proces de rotație” într-o piață mediată puternic concurențială.
Afirmația contrastează cu contextul în care au avut loc presiunile asupra publicației. Novaya Gazeta a fost supusă unor restricții succesive, iar conducerea redacției a susținut că activitatea a fost oprită ca urmare a acțiunilor autorităților și ale serviciilor speciale ruse.
Serghei Sokolov, redactor-șef al ziarului, a declarat luna trecută, atunci când a anunțat pentru prima dată închiderea, că publicația a fost „ucisă”. El a spus că echipa editorială a fost forțată să își încheie activitatea de către autoritățile ruse și de serviciile speciale.
O redacție marcată de represiune
Novaya Gazeta a fost considerată un simbol al Rusiei democratice post-sovietice și al perioadei „glasnost”, politica de deschidere promovată de Mihail Gorbaciov. Ziarul a câștigat o reputație pentru reportaje considerate de multe ori incomode pentru elitele politice și economice ruse.
De la înființare, șase jurnaliști ai publicației au fost uciși. Printre ei se numără Anna Politkovskaia, care a investigat ani de zile acuzațiile privind abuzurile comise de armata rusă în campaniile din Cecenia. Politkovskaia, o critică timpurie a lui Putin, a fost găsită moartă în blocul în care locuia, în 2006, de ziua președintelui.
Imagini difuzate luni în presa rusă au arătat că Sokolov a demontat fotografii ale Politkovskaiei și ale altor reporteri uciși, despre care se consideră că au fost victime ale represaliilor legate de munca lor jurnalistică.
Viitorul publicației rămâne incert
Conducerea Novaya Gazeta nu a clarificat complet dacă închiderea redacției din Moscova înseamnă sfârșitul definitiv al activității publicației sau dacă echipa va încerca să se reorganizeze și să opereze din afara Rusiei.
Mai multe publicații ruse independente au fost nevoite, în ultimii ani, să își mute operațiunile în străinătate, după intensificarea restricțiilor asupra presei. Printre ele se numără și Deutsche Welle, potrivit relatării citate.
Jurnalista Irina Vorobyova a declarat că spiritul publicației va supraviețui ca un „virus bun” și va continua „în fiecare persoană care a făcut parte din ea”. Declarația sugerează că, în ciuda închiderii redacției din Moscova, echipa nu consideră închisă definitiv povestea Novaya Gazeta.
Presa independentă, sub presiune
Închiderea redacției din Moscova vine într-o perioadă în care libertatea presei în Rusia este tot mai limitată. Legislația privind „agenții străini” și regulile de cenzură de război au creat un cadru în care publicațiile independente riscă sancțiuni, pierderea accesului la finanțare și, în unele cazuri, imposibilitatea de a mai opera legal pe teritoriul rus.
Novaya Gazeta a fost unul dintre puținele mijloace de presă rusești care a menținut o linie editorială critică față de Kremlin, chiar și după intensificarea represiunii. Închiderea redacției din capitală reprezintă, astfel, o pierdere semnificativă pentru spațiul jurnalistic independent din Rusia.