Domeniul generalului Pahonțu. Terenuri, donații și omisiuni din declarațiile de avere | Investigație Snoop

Generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, a declarat timp de 15 ani aceleași date privind casa și terenul pe care locuiește, în timp ce proprietatea familiei s-a extins de peste patru ori. Investigația Snoop arată achiziții, donații între părinți și fiu, o extindere a vilei și o piscină pentru care nu apare o autorizație de construire.

Ce arată investigația

Șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), generalul Lucian Pahonțu, a omis să declare un teren timp de cel puțin șapte ani, potrivit unei investigații publicate de Snoop. În aceeași perioadă, el și soția sa au construit o extindere a vilei, au primit prin donație terenuri și au transferat ulterior către fiul lor un apartament și o parte din teren.

Investigația publicată pe 10 noiembrie 2026 susține că aceste schimbări nu au fost menționate în declarațiile de avere ale generalului, așa cum prevede legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice

Potrivit Snoop, proprietatea pe care locuiește Pahonțu a crescut de la 200 de metri pătrați, cât era terenul înscris în declarațiile de avere, la 875 de metri pătrați. Vila și-a dublat suprafața, de la 179 la 397 de metri pătrați, în urma lucrărilor autorizate în 2023.

În curtea proprietății au apărut, de asemenea, o construcție de 110 metri pătrați, numită în acte „bucătărie de vară”, o magazie de 14 metri pătrați și o piscină. Snoop scrie că piscina nu figurează în actele depuse la Primărie și consultate de publicație, deși legislația privind autorizarea construcțiilor o tratează ca anexă gospodărească.

Ce a spus Lucian Pahonțu

Contactat de Snoop, Lucian Pahonțu a transmis, prin purtătorul de cuvânt al SPP, că „a depus anual și în termenul legal declarațiile de avere și de interese”. El a afirmat că datele înscrise „reflectând în mod fidel situația juridică a bunurilor pe care le dețineam la data completării documentelor”.

Generalul a refuzat, potrivit publicației, să răspundă punctual la întrebări privind omisiunile din declarațiile sale de avere, lipsa autorizației de construire pentru piscină și motivul pentru care, timp de 15 ani, nu a declarat niciun cont bancar.

Snoop precizează că a decis să nu publice elemente care ar putea permite localizarea proprietății, având în vedere funcția și riscurile asociate profesiei lui Pahonțu. Publicația susține că interesul public al subiectului privește modul în care șeful SPP și-a declarat obligațiile prevăzute de lege, nu adresa imobilului.

Terenul cumpărat în 2001

În 2005, Lucian Pahonțu a trecut de la Jandarmerie la conducerea SPP. În declarațiile de avere depuse în acel an, atât în ultima din vechea funcție, cât și în prima din noua funcție, casa sa din București apare cu o suprafață de 86 de metri pătrați și ca fiind cumpărată în 2000.

Actele consultate de Snoop indică însă alte date. Contractul de vânzare-cumpărare ar fi din 2001, casa ar avea o suprafață totală de 179 de metri pătrați, iar terenul aferent ar fi de 200 de metri pătrați în acte și de 187 de metri pătrați măsurați cadastral.

În declarația de avere din 2008, suprafața construită a casei a trecut de la 86 la 186 de metri pătrați. Titularul indicat era o persoană numită Ileana Pahonțu, care nu apare în actele cadastrale consultate de Snoop. Abia în documentul depus în 2009, Lucian Pahonțu figurează ca proprietar, în cote egale cu soția sa, Mihaela Elena Pahonțu.

Terenul cumpărat în 2001 a fost consemnat în declarațiile de avere abia în 2010. De atunci și până în prezent, cifrele din declarațiile de avere au rămas neschimbate: casă de 186 de metri pătrați și teren de 200 de metri pătrați.

Snoop mai precizează că declarațiile de avere ale lui Lucian Pahonțu din 2006 și 2007 nu sunt disponibile pe site-urile SPP ori ale Agenției Naționale de Integritate (ANI). La solicitarea publicației, ANI a refuzat să le facă publice, invocând decizia Curții Constituționale din 2025, care a eliminat obligația publicării lor. Agenția a susținut că nici declarațiile vechi, nepublicate anterior, nu mai pot fi furnizate la cerere.

Cum a crescut proprietatea

Între timp, proprietatea pe care locuiește directorul SPP s-a mărit de peste patru ori. Două terenuri învecinate au fost adăugate lotului inițial, iar suprafața totală a ajuns la 875 de metri pătrați.

Din această suprafață, Lucian Pahonțu și soția sa dețin în prezent 270 de metri pătrați. Restul aparține fiului și norei sale, care lucrează la Londra, conform CV-urilor citate de Snoop. O parte din teren a aparținut, însă, timp de aproape 11 luni, soților Pahonțu.

În acest interval, părinții au extins vila, după care i-au donat fiului apartamentul nou și o cotă din teren. Transferul a avut loc între depunerea a două declarații de avere, fără ca respectivele mișcări de proprietate să fie consemnate, potrivit investigației.

Snoop subliniază că neconcordanțele privind suprafețele și anul achiziției fac dificilă urmărirea evoluției proprietății. Aceleași probleme apar, potrivit publicației, și în declarațiile de avere ale soției generalului, Mihaela Elena Pahonțu, prodecan al Facultății de Farmacie din cadrul Universității „Carol Davila” între 2018 și 2024.

Primul teren, cumpărat de fiu

În 2016, lângă proprietatea soților Pahonțu se afla un teren de 411 metri pătrați, aparținând unor vecini. Fiul directorului SPP s-a angajat în scris să-l cumpere pentru 163.000 de euro.

La momentul angajamentului, tânărul avea 23 de ani și era student în Anglia. El a achitat un avans de 65.000 de euro, iar restul sumei urma să fie plătit în patru rate, până în 2019.

Între 2019 și 2021, când a achitat întreaga sumă, fiul lui Pahonțu lucra deja la Londra, în domeniul bancar, potrivit CV-ului citat de Snoop. Tatăl său s-a ocupat de actualizarea datelor la Cadastru.

În iulie 2022, fiul i-a donat părinților terenul, care fusese împărțit între timp în două loturi. Cei 411 metri pătrați, evaluați pentru impozitare la 100.886 de euro, au trecut astfel în proprietatea părinților.

Donația a avut loc la puțin peste o lună după ce directorul SPP și-a depus declarația de avere. Din acest motiv, terenurile nu apar în actul din 2022, potrivit Snoop.

Împreună cu terenul pe care se afla casa menționată în declarațiile de avere, Lucian Pahonțu și soția sa dețineau acum 598 de metri pătrați. Suprafața le-a permis să extindă vila. Ei au obținut acordul vecinilor pentru a construi la mai puțin de 60 de centimetri de proprietățile acestora.

Extinderea vilei și donația către fiu

În ianuarie 2023, soții Pahonțu au primit autorizația de construire pentru lucrări evaluate la 68.400 de euro. În aproape patru luni, suprafața vilei a crescut de la 179 la 397 de metri pătrați.

Extinderea a adus în acte un apartament dispus pe parter, etaj și mansardă, precum și o terasă de 26 de metri pătrați. În iunie 2023, părinții i-au donat fiului noul apartament și 328 de metri pătrați din teren.

După donație, Lucian Pahonțu și soția sa au păstrat cealaltă vilă și 270 de metri pătrați de teren. Fiul a fost reprezentat la semnarea actelor de un mandatar.

Donația a avut loc cu cinci zile înainte ca Lucian Pahonțu să depună declarația de avere. Cum apartamentul și cota de teren nu îi mai aparțineau, ele nu apar în actul din 2023. Legea cere însă ca declarația să reflecte situația la data depunerii.

Snoop scrie că legea obligă totuși consemnarea bunurilor imobile înstrăinate în ultimele 12 luni. Transferul către fiu nu apare însă în declarație.

Fiecare declarație de avere este asumată pe proprie răspundere. Potrivit legii citate de Snoop, depunerea cu intenție a unei declarații necorespunzătoare adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații. ANI poate începe verificări din oficiu.

ANI nu a răspuns întrebărilor Snoop despre eventuale verificări sau sesizări privind averea directorului SPP de-a lungul timpului. Instituția a transmis că, în cazul în care acestea există, nu sunt informații publice.

Al doilea teren și construcțiile din curte

În februarie 2024, fiul lui Lucian Pahonțu, în vârstă de 31 de ani și căsătorit între timp, a cumpărat împreună cu soția sa un alt teren de la vecini, de 277 de metri pătrați. Prețul a fost de 135.000 de euro, conform actelor consultate de Snoop.

Tânărul a achitat pe loc 9.500 de euro, în numerar. Pentru restul sumei, termenul de plată era finalul anului.

Până la finalizarea plății, cele două familii Pahonțu au unit noul lot cu terenurile deja deținute. Astfel, directorul SPP locuia pe o proprietate de 875 de metri pătrați. În acte, el și soția sa dețineau însă doar 270 de metri pătrați, restul fiind pe numele fiului și al norei.

CITEȘTE ȘI:

Umbra lui Pahonțu la Baricadă. Rolul UM 0305 în represiunea din 21 decembrie 1989. Pe baza unui interviu cu Andrei Ursu

La momentul achiziției, în curte se ridica deja o construcție, vizibilă în imaginile din satelit. Fiul a obținut însă autorizația de construire abia patru luni mai târziu.

În iunie 2024, autorizația viza o clădire de 110 metri pătrați, numită în actele cadastrale „bucătărie de vară”, și o magazie de 14 metri pătrați. Întreaga investiție era estimată la 31.000 de euro.

În ziua în care fiul a obținut autorizația de construire, Lucian Pahonțu a depus declarația de avere pentru 2024. Documentul consemna aceleași suprafețe: vilă de 186 de metri pătrați și teren de 200 de metri pătrați, deși el și soția sa dețineau 270 de metri pătrați de teren.

În decembrie 2024, bucătăria de vară și magazia au fost intabulate pe numele întregii familii.

Piscina fără autorizație

În august 2025, imaginile din satelit arătau că șantierul fusese finalizat. Curtea de 875 de metri pătrați avea un gard nou și gazon, iar în fața „bucătăriei de vară” se vedea o piscină.

Legea privind autorizarea lucrărilor de construcții asimilează piscinele anexelor gospodărești. Construirea lor presupune obținerea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de construire.

Snoop susține că piscina nu apare în actele depuse de familia Pahonțu la Primărie și consultate de publicație. Lucian Pahonțu a refuzat să răspundă întrebărilor privind lipsa autorizației de construire pentru piscină.

Venituri și conturi bancare

Declarațiile soților Pahonțu depuse în ultimii 15 ani nu conțin informații despre conturi sau depozite bancare, potrivit Snoop. Această absență face dificilă urmărirea fluxului banilor, deși ambii au avut venituri legale și impozitabile.

Potrivit legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, conturile și depozitele trebuie declarate dacă valoarea lor cumulată depășește 5.000 de euro la momentul completării declarației.

În 2023, veniturile directorului SPP erau, în medie, de aproape 6.000 de euro pe lună. După trecerea în rezervă, în 2024, veniturile sale au crescut. El cumulează pensia militară cu salariul de la SPP și încasează aproape 9.000 de euro lunar, potrivit unei investigații Snoop citate în material.

Verificarea CNSAS

Generalul Pahonțu a condus SPP timp de aproape două decenii fără ca CNSAS să finalizeze verificarea legăturilor sale cu fosta Securitate. El nu a depus niciodată declarația pe proprie răspundere prin care să-și asume că nu a fost lucrător sau colaborator al Securității, condiție obligatorie pentru cercetarea din oficiu a CNSAS.

SPP trebuia să trimită această declarație din 2008, conform legii. Verificarea CNSAS, începută în 2008 la solicitarea unei persoane fizice, a rămas blocată din cauza întârzierilor instituționale și a lacunelor legislative.

„Activitatea mea a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate”, a spus Lucian Pahonțu într-o reacție după investigațiile Recorder și Snoop din august 2026. El nu a răspuns însă întrebării dacă a depus declarația pe proprie răspundere cerută de lege.

Ce spune legea

Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice obligă funcționarii publici să declare bunurile imobile, conturile bancare și transferurile de proprietate realizate în perioada relevantă. Nerespectarea acestor obligații poate atrage răspundere administrativă, disciplinară, civilă sau penală, în funcție de încălcarea constatată.

În cazul declarațiilor de avere, depunerea cu intenție a unui document necorespunzător adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații. ANI poate demara verificări din oficiu, însă instituția nu a confirmat existența unor astfel de verificări în cazul lui Lucian Pahonțu.

Investigația Snoop nu afirmă că transferurile de proprietate între părinți și fiu sunt ilegale în sine. Problema semnalată privește modul în care aceste operațiuni au fost sau nu consemnate în declarațiile de avere ale funcționarului public și respectarea obligațiilor legale privind autorizarea construcțiilor.

Ce urmează

Snoop a întrebat ANI dacă există verificări sau sesizări privind averea directorului SPP. Instituția nu a răspuns, invocând caracterul nepublic al unor eventuale dosare.

Lucian Pahonțu a refuzat să răspundă punctual la întrebările privind omisiunile din declarațiile de avere, lipsa autorizației pentru piscină și absența conturilor bancare din declarații. Până la clarificări oficiale, situația proprietății familiei Pahonțu rămâne, în principal, susținută de actele notariale, cadastrale și de autorizare consultate de publicație.