Rinul, o arteră economică vitală, transportă anual mii de nave și milioane de tone de mărfuri, susținând comerțul și industria de pe întregul continent.
„Este una dintre cele mai importante camere ale inimii economiei germane”, a declarat Carsten Brzeski, director global pentru cercetare macroeconomică la ING și, totodată, un canotor pasionat, potrivit New York Times.
Nivelul Rinului, la un minim istoric
Wide sandbanks are protruding from the Rhine. The water level is lower than it has ever been since records began at several locations in North Rhine-Westphalia. Why the Rhine is now being re-surveyed.#NewsDE pic.twitter.com/3j7pnqGSVC
— All about Germany | deutschland.de (@en_germany) August 5, 2026
În această săptămână, nivelul apei a atins cel mai scăzut nivel din 1880, anul în care au început să fie efectuate măsurători oficiale, perturbând lanțurile de aprovizionare, majorând costurile de transport și determinând, posibil, companiile să își reducă producția.
Efectele în lanț ale scăderii nivelului apei asupra economiei pot fi observate la Duisburg, în Germania, unde mărfurile erau transferate de pe navele mai mari pe nave mai mici, în vagoane de tren sau în camioane.
Unele ambarcațiuni și-au descărcat până la două treimi din încărcătură pentru a putea naviga în siguranță pe fluviu, care, în anumite locuri, are o adâncime de puțin peste 1,2 metri.
Mai puține mărfuri transportate, trafic mai intens
„Lucrăm la limita capacității”, a declarat Markus Bangen, directorul executiv al portului Duisburg, prin care trec anual aproximativ 100 de milioane de tone de mărfuri și peste 20.000 de nave.
Rinul a modelat geografia puterii industriale a Germaniei, pe măsură ce companiile și-au construit fabricile și rutele comerciale de-a lungul malurilor sale. Marii coloși ai industriei germane — BASF, Mercedes-Benz, Bayer și ThyssenKrupp — sunt amplasați de-a lungul acestui traseu.
Aproape 300 de milioane de tone de mărfuri sunt transportate anual pe apele sale, conectând pe traseu rafinării de petrol, combinate siderurgice, fabrici chimice, termocentrale pe cărbune și multe altele.
Pentru transportarea mărfurilor de pe o singură barjă fluvială ar fi nevoie de până la 100 de camioane sau de un tren de marfă întreg, a declarat domnul Brzeski de la ING.
Însă chiar și soluțiile alternative sunt complicate. „Și căile ferate sunt un dezastru”, a adăugat el. În plus, în prezent, din cauza lucrărilor de construcție, una dintre rutele care se desfășoară de-a lungul râului nu este disponibilă.
Industria germană se adaptează
Experiența i-a determinat însă pe reprezentanții industriei și pe oficiali să devină mai flexibili, a declarat Jens Schwanen, directorul Asociației Federale Germane pentru Navigație Fluvială, o organizație reprezentativă a industriei.
„Nu putem face apa să apară în mod miraculos”, a spus el.
În schimb, companiile s-au adaptat. Acestea au devenit mai eficiente în planificarea perioadelor în care nivelul apei scade.
Au construit mai multe spații de depozitare în porturile de mare adâncime, astfel încât mărfurile să poată continua să fie livrate chiar și atunci când căile navigabile seacă.
Aceasta a fost strategia Siemens Energy, ale cărei turbine de 300 de tone sunt atât de voluminoase încât nu pot fi transportate pe calea ferată sau rutieră.
De asemenea, s-a trecut la construirea unor nave care navighează mai sus pe apă, folosind materiale diferite și modele mai late.
O lună cu niveluri scăzute înseamnă o scădere 1% din producție
O analiză realizată de Institutul Kiel pentru Economia Mondială, un centru de cercetare german, a concluzionat: „Nivelurile scăzute ale apei duc la perturbări grave ale transportului fluvial și provoacă o scădere semnificativă și relevantă din punct de vedere economic a activității economice.”
După o lună cu niveluri scăzute ale apei, „producția industrială a Germaniei scade cu aproximativ 1%”, a constatat Institutul Kiel.
Este o scădere considerabilă într-o țară care „de o perioadă îndelungată stagnează, în loc să crească într-un mod semnificativ”, a declarat Stefan Kooths, director de cercetare la Institutul Kiel.
Probleme similare pe Dunăre
Valul de fenomene meteorologice extreme afectează și Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu din Europa, unde nivelul record de scăzut al apei scoate la iveală epavele, până acum ascunse, ale unor nave de război scufundate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Această criză a apei obligă Ungaria și România să depună eforturi susținute pentru a menține furnizarea energiei electrice, întrucât ambele țări folosesc apa Dunării pentru răcirea reactoarelor nucleare.
Guvernele celor două țări au făcut apel la gospodării și companii să își reducă consumul de energie electrică.
una e sa s de cada nivelul si sa nu poata circula barje cu 3000 de tone materii prime si alta a fost 1500 si pe la 1000 cand a secat …asa ca intre o o criza in trasport si disparitia apei este o mica diferenta psihotica a unei lumi care nu a inteles cat de greu i-a fost omenirii cu sute si mii de ani in urma…