Numărul de paturi din spitale va fi redus cu 20%

Numărul de paturi din spitale va fi redus cu 20% în următorii trei ani, anunță președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu-Remus Moldovan. Acesta precizează și că aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an.

Analiza necesarului real de paturi de spitalizare continuă este un demers necesar și inevitabil, a declarat sâmbătă președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu-Remus Moldovan, într-un comunicat.

Documentul menționează că, „în contextul Hotărârii de Guvern privind aprobarea numărului de paturi la nivel național, Ministerul Sănătății a propus reducerea acestora cu aproximativ 20% în următorii 3 ani, dintre care aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an”.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu-Remus Moldovan, este de părere că, în aceste condiții, «Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum și unde o facem. Există spitale care pot și chiar își doresc să reducă sute de paturi. În același timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influențează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral. Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și, în același timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară», afirmă reprezentantul CNAS.

Președintele CNAS afirmă că a solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcțiile de sănătate publică (DSP), să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte.

El a susținut că reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite.

«Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor. În spațiul public au apărut informații privind situația de la Institutul Oncologic București (IOB), unde pacienți oncologici ar fi fost trimiși acasă pe motiv că ‘nu sunt bani de la Casă’. Această afirmație nu reflectă realitatea», a precizat Horațiu-Remus Moldovan.

Potrivit datelor CNAS:

* la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei;
* la 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei;
* la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile;
* la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei.

În plus, susține șeful CNAS, consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că finanțarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat.

«Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanțării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității. Situații precum cele semnalate la IOB pot și trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm și finanțăm spitalele», afirmă Horațiu-Remus Moldovan.

Analiza pe care CNAS o realizează la nivel național are la bază indicatori ‘clari și obiectivi’, utilizați de casele de asigurări și DSP-uri pentru a propune numărul optim de paturi pentru fiecare județ: gradul de ocupare al paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate, indicele de complexitate al cazurilor (case-mix), rata de utilizare a capacității spitalului, raportul internări/număr de paturi, structura pe specialități și necesarul real din teritoriu, distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate, eficiența utilizării fondurilor contractate, corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate.

Potrivit președintelui CNAS, paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care «distorsionează» finanțarea sistemului.

În același timp, afirmă Horațiu-Remus Moldovan, pe baza analizelor și propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație – un domeniu grav subdimensionat în România.

Deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație

În prezent, afirmă reprezentantul CNAS, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce face ca mulți pacienți să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn.

«În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătății o repartizare corectă și echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală și performanța. Știm ce se întâmplă și suntem determinați să reparăm finanțarea spitalelor din România. Reclasificarea spitalelor, includerea influențelor salariale în tariful pe caz ponderat și recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate și adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației din zona deservită nu mai pot aștepta prea mult!», a conchis Moldovan.