O nimica toată: 140 de miliarde de euro…

Dădui recent peste un comentariu din Les Echos cu privire la recent devoalata anchetă a Parchetului Financiar Francez (un fel de DNA al franțujilor), efectuată în colaborare cu magistrați din Germania. Comentariul este semnat de Romain Gueugneau și Isabelle Couet și este mai mult decât interesant – este șocant.
Încep prin a vă spune ca la Cluuuj, nu ca la Craiova – îi groasă.
Ceea ce anchetează koveșii franțuji pare a fi o utilizare frauduloasă a reportului, un tip de contract pe care îl reglementează și Codul nostru civil. Reportul este o vânzare inițială pe termen scurt, dublată de obligația de răscumpărare la termen și la un preț mai mare decât cel al vânzării originare. Prin report, vânzătorul – răscumpărător se finanțează pentru a acoperi o nevoie urgentă de lichidități. Dacă titlul vândut pentru a fi răscumpărat este o acțiune, reportul devine deport. Operațiunea este utilizată, de regulă, pentru a spori numărul de drepturi de vot în adunarea generală pe care le deține un acționar. În cazul anchetat de parchetul francez, acest scop pare a fi fost deturnat. Pare a fi vorba de o „parcare” temporară a dividendelor cuvenite vânzătorului – răscumpărător, în scop de evaziune fiscală. Ironic, câștigul din evaziune fiscală se împarte între bancă și foarte-bine-intenționatul client, care e deosebit de bancofil, ajutând banca să își crească indicele de solvabilitate.
Sesizez, de asemenea, o păcălire a normelor europene referitoare la solvabilitatea bancară. Această operațiune frauduloasă dă impresia de solvabilitate și soliditate acolo unde cele două chestii nu exista.
În plus, se operează și o frumușică spălare de bani în favoarea unor resortisanți ai țărilor din Golf … Poate și Qatar, cine știe … Poate că ancheta are legătură și cu Qatargate …
Voila : „Ces montages permettent à des investisseurs non-résidents en France d’échapper à la taxe sur les dividendes sur les actions d’entreprises françaises cotées. Le procédé consiste à transférer la propriété des titres à une banque tricolore au moment où le coupon est détaché, pour les récupérer ultérieurement, avec le dividende. Les banques, étant domiciliées en France, ne payent pas d’impôts sur le dividende perçu. Le gain fiscal peut ensuite être partagé entre la banque et l’investisseur”.
Oricum, e foarte interesant că totul a pornit de la un deputat socialist, care a apelat la o avocată pentru a formula, în 2018, cu titlu de proces colectiv, denunțul penal de la care s-a pornit cam totul.
Voila: „Un collectif de contribuables emmené par le député socialiste Boris Vallaud avait porté plainte contre X fin 2018 pour blanchiment de fraude fiscale et escroquerie aggravée. Leur avocate avait espoir d’arriver à identifier les bénéficiaires effectifs des opérations et de les faire condemner”.
Sunt buni și avocații ăștia de class action la ceva, nu?
În altă ordine de idei, observ interconexiunea aproape perfecta între băncile franceze, germane și olandeze și „solidaritatea” în delict/fraudă dintre ele, pe de o parte, și dintre bănci în general (reprezentate, desigur, de asociația lor de lobby) și autoritățile de „supraveghere și control” al pieței bancare și de capital.
Auzi la ei, experții koorului – cică aceste vânzări/răscumpărări/împrumuturi frauduloase de titluri, care sunt clar spălare de bani și evaziune fiscală, servesc acopririi riscului și completării necesarului de lichidități, fiind „utile bunei funcționări a pieței” …
Voila: „En 2021, devant le sénat, la Fédération bancaire française (FBF) avait insisté sur le fait que les montages financiers mis en cause servent à des opérations de couvertures de risque et d’apports de liquidités aux marchés. Lors de cette audition, un représentant du gendarme boursier avait lui aussi rappelé que « les prêts de titres sont utiles au bon fonctionnement du marché ».”
Ca de fiecare dată, onestele corporații invocă faptul că ele contribuie de nu-se-poate la buget, chiar dacă or mai fi fiind din când în când niște “mici” iregularități…
Voila: „La majorité des banques incriminées a toujours contesté toute irrégularité dans l’affaire, rappelant régulièrement leur contribution à l’impôt en France”.
Reamintesc că această fraudă se întinde pe vreo 20 de ani și înseamnă o nimica toată: 140 de miliarde de euro…
Eu cred că frauda asta nu este unică în panoplia mijloacelor de desenare a butaforiei „solvabilității” băncilor europene, așa cum nu a fost unică înșelătoria de la Credit Suisse, cu titlurile de tip AT 1 (additional tier no.1), care nu sunt altceva decât obligațiuni convertibile în acțiuni (cu valoare zero barat în caz de faliment). S-a văzut clar că, pentru a crea impresia de solvabilitate, băncile europene au pus pe piață o cantitate imensă de astfel de obligațiuni AT 1 – vorbim de cca 275 de miliarde de euro, care acum au o „valoare” care tinde asimptotic către zero …
Așadar, chestia asta cu acțiuni cedate temporar băncilor în report/deport este utilizată peste tot în parohia Băncii Centrale Europene, iar nu numai la cele 5 bănci francize vizate de koveșii francezi.
Nota bene – principala modalitate prin care BNR seacă sau, după caz, inundă piața românească de lichidități este operațiunea repo/reverse repo, care nu este altceva decât un report asupra unor titluri de stat deținute de bănci …
În final, bomba murdară ascunsă în cazul acestei anchete care durează, iată, de peste 5 ani: după ce se arată că, din 2017 încoace, fiscul francez a fost de acord cu redresarea fiscal a nu mai puțin de 7 bănci francize, în comentariul din Les echos este strecurată, cu o juma’ de gură, că cel puțin una dintre bănci a recunoscut frauda și a cerut redresarea fiscală! Ăsta este un fel de a spune că 7 bănci franceze dintre băncile vizate de anchetă (dintre care cel puțin una a recunoscut) sunt în faliment! Iar asta este o recunoaștere făcută în fața unei comisii senatoriale franceze!
Voila: „Cette pratique avait été identifiée dès 2017 par l’administration fiscale française. Des premiers redressements fiscaux avaient été opérés en 2021 par la Direction générale des finances publiques (DGFiP), qui a lancé sept procédures à l’encontre d’établissements financiers […] Seul un établissement a reconnu les faits et accepté un redressement fiscal, a indiqué l’un des directeurs de l’administration devant les sénateurs. Une transaction au titre d’un « règlement d’ensemble » pourrait avoir été conclue. Son montant n’est pas connu, pas plus que l’identité de la banque qui peut, en outre, toujours être poursuivie au penal”.
În timp ce milioane de francezi protestează violent contra „reformei” pensiilor, făcută cu buldozerul de Macron, Senatul Franței ascunde opiniei publice că cel puțin una dintre marile bănci franceze este în faliment de facto, fiind și în buza pedepsei penale (amendă/suspendare activitate/dizolvare) …
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 7
Gheorghe Piperea 414 Articole
Author

12 Comentarii

  1. Implicatiile sunt vaste, cel mai probabil lumea financiara este 90% poza si 10% active reale, de unde si siguranta de papagali cu care expertii lui poissson frit ne anunta din cand in cand ca sistemul va colapsa. Pai cum a nu stie ei, ca doar au contribuit la crearea lui…

  2. Au dreptate chinezii, cele mai sigure banci din lume sunt in Republica Populara Chineza. Trist, dar adevarat. Vestul, sub influenta partenerului strategic, a luat-o la vale. Daca ne uitam la declaratiile de acum 20 de ani, ai liderilor europeni, UE vroia sa devina prima in domeniul cercetarii, inovarii, economia europeana sa duduie.

  3. sistemul bancar actual trebuie facut praf, asta e ordinul pe unitate, toate economiile populatiei in dolari si euro nu vor mai exista… se reseteaza tot sitemul si se trece la dictatura digitala cu o noua moneda digitala unde o sa fim toti supravegheati la singe si o sa platim taxe uriase fara sa ne mai putem deplasa nici macar in concedii, va fi o dictatura cu mult mai feroce decit cea bolsevica

  4. Banca centrală este un concept marxist, ca tot ce are statul drept patron, statul, această șleahtă deresponsabilizată complet în locul căreia răspunde păgubitul, adică contribuabilul. Banca centrală reprezintă nucleul puterii financiare care în parteneriat cu politicul și juridicul reprezintă armata de ocupație a unei țări ai cărei contribuabili sunt mințiți că sunt reprezentați și au interesele apărate de aceștia. Dictatura comunistă nu putea fi instaurată fără o bancă centrală și Marx a promovat ideea unei asemenea instituții, preluata din zbor, ca o asigurare a puterii după WW1.A doua „combinație” a fost atragerea concernelor și corporațiilor în „parteneriate” adică fascismul.

  5. …NU-I AȘA CĂ AȘA CEVA A FOST INVENTAT DE BOLȘEVICII LUI LENIN-STALIN-CEAUȘESCU? Ș-APOI CE-S 140 DE MILIARDE DE EURO? MAI PUȚIN DECÂT DATORIA PROTECTORATULUI-FĂCUTĂ DEGEABA-„HOȚIE LEGALĂ?”-PE VREMURI O LEGE ECONOMICĂ NESCRISĂ ÎN COMUNITĂȚILE RURALE ROMÂNEȘTI ,BA CHIAR ȘI ÎN TÂRGUȘOARE ERA: NU AI ? TACI, RABDĂ ȘI MUNCEȘTE MAI MULT ȘI CU JUDECATĂ–„DATORIA E CA RÂIA”
    —BĂIEȚII DEȘTEPȚI NU I-A INVENTAT NICI CEAUȘESCU NICI ILIESCU!

  6. & Un articol cu bancheri „bani chel” care și-au luat aur alte bogății de la, afro, aborigenii Americii, arabi, magrebieni, alții, ca să le cânte poeții vitejia, având de restituit în vremurile democrației, celor deposedați de bogății prin „deposedare” ?

  7. … în ”lumea civilizată” totul este „metavers”, totul este vorbă goală, nimic nu mai este concret, armata este „forță de intervenție rapidă”, adică zero barat într-un război real (după cum se vede), sănătatea a devenit doar „spitale regionale” și externalizare, totul este o vorbărie mascată de o media grotească. Realitatea este jalnică … dacă își pun mintea rușii defilează pânăla Paris.

  8. Deci piksu’ lu’ Manoli ot Dragachany funcționează di 30 de ani nu numa’ întru stabilirea ad burtis a cursului valutar (în favoarea cui, zilnic?) și a spălării cu ambili mîini a feții sekureilor eks-„BankoReks”, ci și la mîngîierea okazională prefessionnelle a căpuțului fiecărei bănci ioropenise ce hălăduie karitativ pi koklaurili Patriei socializde?

  9. He he ! Liberté, égalité, fiscalité ! Cu un pulifrici ajuns pe tronul de la Elysée venit din mafia financiar-bancara, nici ca se putea altfel ! Ps : acuma „se rid” cam toti in Franta datorita faptului ca in urma cu vreo luna macroul stricat de Sena a dat un interviu revistei „Pif” (urmeaza probabil alta revista de pe timpul copilariei mele, „Roudoudou et Riquiqui” !) si a raspuns intrebarilor unor copilasi de citiva anisori ! … Tara arde si baba lu’ Macron se piaptana !

  10. & Democrația este probabil despre „apusul civilizației albilor”, „cuceritorii” din secolele anterioare , ?

  11. Dolarul e pe faras.
    „Un acord privind decontarea plăților în yuan a fost semnat cu Brazilia, ceea ce facilitează foarte mult comerțul nostru. Planificăm să extindem cooperarea în domeniul extracției de alimente și minerale, și să caute posibilitatea de a exporta mărfuri cu valoare adăugată ridicată din China în Brazilia și din Brazilia în China,”A spus Guo la un forum de afaceri din Beijing, după cum a citat ziarul brazilian.
    Miercuri, Brazilia și China au anunțat înființarea unei case de compensare care să asigure decontările fără a utiliza dolarul american, precum și creditarea în monede naționale pentru a facilita și reduce costurile tranzacțiilor și a scăpa de dependența dolarului în relațiile bilaterale .
    Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a fost pregătit să viziteze China în perioada 26-31 martie, dar se poate reprograma călătoria în țară până în 11-13 aprilie pentru a se întâlni cu președintele chinez Xi Jinping, deoarece liderul brazilian a fost diagnosticat cu pneumonie săptămâna trecută.” Parteneri de export Relatiile comerciale ale Braziliei in 2012, acum sunt mult mai mari. Republica Populară Chineză 17%, SUA 10,8%, Argentina 7,5% (2012)
    Import 238,8 miliarde USD (2012)[2]
    Bunuri importate utilaje, electrice și de transport, produse chimice, petrol, piese auto, electronice
    Parteneri de import SUA 15,1%, Republica Populară Chineză 14,5%, Argentina 7,5%, Germania 6,7%, Corea de Sud 4,5% (2011)
    Datorie externă brută 405,3 miliarde $ (31 decembrie 2012 est.)”

  12. Doamne ajuta…daca intra-n faliment Societe Generale adica la noi BND se duc multe de-a dura….Nasol !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.