O pilulă de realism pentru opinia publică isterizată

Dincolo de criticile europene și ucrainene, mesajul președintelui Franței vine după o vizita în SUA și este în linie și cu viziunea cancelarului Germaniei

O pilulă de realism pentru opinia publică isterizată

Dincolo de criticile europene și ucrainene, mesajul președintelui Franței vine după o vizita în SUA și este în linie și cu viziunea cancelarului Germaniei

Președintele Emmanuel Macron și-a atras multe critici spunând că un eventual acord de pace cu Rusia va trebui să includă și garanții de securitate de pentru Federația Rusa. Consilierii președintelui Ucrainei au subliniat imediat că liderii occidentali nu ar trebui să vorbească despre garanții de securitate pentru Rusia, ci despre un nou proces de la Nurnberg pentru crimele comise de ruși și despre Rusia post-Putin. Ca de fiecare dată, Ucraina a fost susținută în aceste afirmații de statele baltice.

De această dată însă au ripostat și politicienii germani, atât din partidele coaliției, cât și din opoziția creștin-democrată. Politicienii germani au interpretat declarațiile lui Macron ca un fel de justificare pentru motivarea inițială oferita de Putin pentru invazia în Ucraina – extinderea continuă a NATO spre Est. Este de remarcat modul agresiv în care creștin-democrații germani încearcă să-și spele imaginea, după ce s-au aflat la putere vreme de aproape două decenii, perioadă în care s-a accentuat dependența energetică de Rusia și în care cancelara Angela Merkel a discutat de multe ori cu liderii ruși, în special cu Dmitri Medvedev, pe când era președinte, despre o structură de securitate europeană care să includă și Rusia. De la fostul ministru de Finanțe Wolfgang Schaeuble și până la foști consilieri ai Angelei Merkel care simt că ar putea ajunge la vârful puterii, toți încearcă să o repudieze pe fosta „lideră a lumii libere”. Într-o oarecare măsură, același lucru se întâmplă și cu guvernul Italiei (țară din top trei al economiilor UE, alături de Franța și Germania, dar și din topul pozițiilor pro-ruse mascate) condus de Giorgia Meloni. Până mai ieri considerată lideră a extremei drepte și un pericol pentru UE, Meloni a arătat că a învățat că, pentru a rămâne la putere, este necesar să spui și să faci ce ți se cere de la Bruxelles și Washington, urmând a primi în schimb oportunități de PR precum respingerea cu mare tam-tam mediatic unui vas cu imigranți, pentru a mai culege capital de încredere și voturi.

Fraza pentru care Macron și-a atras critici este următoarea: ”Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm – aşa cum a spus mereu preşedintele Putin – este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia”.

”Nu credem că Macron a încercat să ofere o justificare pentru invadarea Ucrainei de către Rusia, însă înțelegem modul în care criticii săi au ajuns la această concluzie. Ar trebui să putem respinge justificarea lui Putin pentru invazie și să acceptam totuși că țara lui are interese de securitate legitime. Eroarea lui Macron nu ține de ce a spus, ci de modul stângaci în care a pus laolaltă cele două viziuni”, scriu jurnaliștii del a Eurointelligence.

”Scopul strategic al Europei Occidentale ar trebui să fie clar definit: respectarea integrității teritoriale a Ucrainei, respectarea frontierelor, reconstrucția prost-conflict a Ucrainei, structuri solide care să ofere garanții de securitate ambelor părți. Este interesant că Macron a făcut aceste declarații într-un interviu oferit după întoarcerea din SUA. Credem că Macron și Joe Biden sunt de acord asupra celor transmise. Mai știm și că cancelarul Olaf Scholz are aceeași viziune. Ar fi o prostie să ignorăm acest context”, mai scrie Eurointelligence.

”Tratatele de pace nu se redactează într-un vid. Ele reflectă întotdeauna situația militară de pe teren. Firește, un asemenea tratat va trebuie să reflecte faptul că Rusia nu va câștiga acest război. Însă nici asta nu poate satisface așteptările publice ale Vestului în acest moment. Într-un asemenea tratat vor fi lucruri care nu ne vor plăcea. Vor fi și prevederi care nu vor plăcea Rusiei. Și, desigur, nu va putea exista un tratat de pace fără Ucraina. Importanța mesajului lui Macron este că a încercat să mute orizontul unei opinii publice tot mai isterice de la fanteziile schimbării de regim la Moscova și ale tribunalelor pentru crime de război către niște obiective mult mai realiste”.

 

 

Distribuie articolul pe:

18 comentarii

  1. Nu Rusia ci U-Kraina a inceput acest razboi prin incalcarea acordului de la Minsk care, daca ar fi fost respectat, ar fi putut mentzine pacea. Obiectivul clar shi declarat al U-Krainei este exterminarea Rushilor oriunde ar trai ei inclusiv cei din Moscova. Polonezii au fost deja exterminatzi de U-Krainieni iar putzinii Romani inca in viatza vor fi shi ei ucishi. Daca Rushii se lasa exerminatzi fara a folosi armele nucleare le vor folosi U-Krainienii pentru exterminarea Rushilor dar shi a Chinezilor, Indienilor, Africanilor, Latinilor shi altor „rase inferioare”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.