Octavian Berceanu lansează o ipoteză de o gravitate extremă și susține că o eroare GPS de doar trei secunde a salvat Constanța de la un dezastru total

„O eroare de doar 2-3 secunde a comenzii GPS a dronei aflată în deplasare ne-au salvat”, consideră Octavian Berceanu, arătând că dacă aparatul își menținea traiectoria inițială, consecințele în locația aleasă de pilot ar fi pus la pământ Constanța. Fostul oficial ironizează reacțiile autorităților, amintind că data trecută pe litoral se descopereau ambarcațiuni cu droguri, iar azi avem drone militare, în timp ce sistemele de protecție par inofensive.

Berceanu explică detaliat de ce traseul obiectului indică un atac ghidat:

„Probabilitatea ca drona să treacă printre digurile Portului Constanța, să facă un viraj la 90 de grade la stânga, iar un viraj la stânga și unul la dreapta iar apoi să meargă direct spre Oil Terminal Constanta sau Chimpex, fără să fie ghidată, este aproape zero.”

Conform analizei sale, „drona s-a agățat practic de sistemul plutitor pentru reținerea scurgerilor petroliere generate de activitatea de la Oil Terminal dintr-o eroare de semnal GPS, așa cum generează orice sistem de pe telefon sau mașină.” „Aparatul, aflat în deplasare cu viteză, a virat la stânga spre terminal cu 2-3 secunde mai devreme, cu aproximativ 30 de metri înaintea terminarii digului, din cauza bruiajului sau a erorilor de locație satelitară. Ca urmare, s-a agățat accidental de sistemul antipoluare aflat la 3 metri de mal.”

Postarea integrală, cu fotografiile explicative ale lui Berceanu, pot fi văzute aici:

Depozitul Chimpex și riscul unei explozii de o mie de ori mai puternice

Miza ratată la limită de atacatori era una catastrofală. Imediat în dana portului, dacă drona ar fi virat cu doar câteva secunde mai târziu, încărcătura explozibilă ar fi lovit direct depozitul portuar de azotat de amoniu al Chimpex. Berceanu avertizează că s-ar fi generat o explozie în lanț, de 1.000 de ori mai puternică decât drona în sine, alimentată de mii de tone de azotat, mii de tone de praf de cărbune depozitat vis-a-vis și rezervoarele Oil Terminal. Un asemenea scenariu ar fi făcut de nelocuit o mare parte din orașul Constanța și ar fi pus cruce definitiv pe activitatea portului.

Berceanu atrage atenția că „drona a fost pilotată adânc în maruntaiele sensibile ale infrastructurii portuare, ceea ce ne arată că avea un obiectiv clar de distrugere cu potențial catastrofal.” Faptul că în proximitate exista o navă de luptă sub pavilion român nu a ajutat la nimic, demonstrând doar cât de slabă sau nonexistentă este apărarea militară în fața unui conflict regional care durează deja de 4 ani și jumătate.

Patru scenarii privind originea dronei și amenințarea la Neptun Deep

Octavian Berceanu consideră că aparatul putea fi condus sub steag fals, de la distanță, de pe o navă din larg sau de pe un țărm vecin, scopul fiind de a scoate România și Uniunea Europeană din amorțire, în contextul în care cazul dronei prăbușite la Galați a fost „acoperit gros cu plapuma de decidenții occidentali”. În opinia sa, România se confirmă drept cel mai fragil flanc al Alianței NATO, fiind complet „orbi la realitatea războiului”.

Conform topografiei zonei portului Constanța, în zona în care a explodat drona, la câțiva zeci de metri există dane de hidrocarburi, ciment, azotat de amoniu. Acesta din urmă este foarte sensibil la căldură puternică, la șocuri mecanice și explodează extrem de violent. La fel și hidrocarburile, petrol, benzină, motorină.