Operațiunea amputarea Curții de Conturi

Constituţia României, art. 140, alin. 1: „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public“.

Primarul din Alexandria, Victor Drăguşin, edilul unuia dintre cele mai prost administrate municipii reşedinţă de judeţ, este adevărat, la rândul său, unul dintre cele mai sărace şi căpuşate judeţe ale României – Teleorman –, este cel mai vehement critic al Camerelor de Conturi judeţene, aşa cum a declarat zilele trecute în ziarul nostru. „Legea funcţionării Curţii de Conturi aş schimba-o şi mâine, dacă aş putea. Acolo lucrează în general economişti. Ei verifică şi legalităţi, dar şi acte administrative, investiţii. Ei îşi dau cu părerea la orice. Au speriat funcţionarii publici. Practic, nu cred că sunt UAT-uri (unităţi administrativ-teritoriale) care au pierdut procese, decât dacă au furat, şi asta e altceva. Prejudiciile calculate de Camerele de Conturi judeţene sunt, de regulă, anulate de instanţe. Nu au calitatea profesională să judece legalitatea unor acte administrative, hotărâri de consilii locale. Mie mi-au contestat, sau nu au luat în seamă, până şi hotărâri judecătoreşti. Asta dezarmează foarte tare. Mai vin şi auditorii care bagă frica în oameni, sistemul public local funcţionează în sistem de avarie. Eu din 2008 sunt verificat de DNA. Mi s-au cerut mereu documente, pe baza unor sesizări ale nu ştiu cui, de achiziţii, inclusiv pentru cele minore. Camerele de Conturi judeţene au scos prin regulament eliberarea de gestiune, iar Parlamentul a votat. În fiecare an ne verifică pe ultimii 5 ani. Camerele de Conturi trebuie să verifice corect utilizarea financiar-contabilă a bugetelor. În rest, avem prefect, Parchete, dacă sunt infracţiuni.“

Drăguşin este indignat şi de imaginea publică a primarilor, mai ales după afirmaţia lui Nicolae Văcăroiu, fost şef al Curţii de Conturi. „Primarii au ajuns oaia neagră a României. Noi suntem cei mai corupţi, bandiţi, nenorociţi. Parlamentarii fac legile, îşi creează propriile lor avantaje şi uită când ne ţineau de mână în campanie. Numărul primarilor închiși pe bune este foarte mic. Două miliarde de euro furate la primării, a spus Văcăroiu. Mă doare capu’ când aud. Un primar nu mai e ce trebuie să fie, nu are pârghiile, prerogativele şi atribuţiile pe care trebuie să le aibă. El e captiv, nici măcar funcţionar public nu poate fi. Azi e o lege, mâine vine alta, fiecare interpretează cum vrea“, se răsteşte vehement Victor Drăguşin la specialiştii Curţii de Conturi a României.

Dragnea, Drăguşin, Teodorovici & comp. vor să anihileze Curtea de Conturi

Ceea ce vrea primarul Alexandriei – transformarea Curţii de Conturi a României într-o entitate fără atributul său principal, consfinţit în Constituţie, acela de a exercita controlul asupra cheltuirii banilor publici – este pe cale să se întâmple.

Mihai Busuioc, noul preşedinte al Curţii de Conturi, a declarat la audierile în faţa comisiilor reunite de buget-finanţe şi, cu precădere, în faţa senatorului Orlando Teodorovici, unul dintre duşmanii declaraţi ai Curţii de Conturi, ai Autorităţii de Audit şi ai lui Nicolae Văcăroiu, personal, că, în opinia sa, în cadrul Curţii de Conturi ar trebui înfiinţată o direcţie cu rol de îndrumare a autorităţilor publice. Mai mult, Busuioc a ţinut să risipească şi temerile aleşilor locali cu privire la controalele Curţii referitoare la oportunitate. „În privinţa oportunităţii, de asemenea, cred că şi aici ar trebui ca auditorii externi să nu se pronunţe asupra oportunităţii unei investiţii, acest lucru este atributul ordonatorului de credite sau al consiliului local“, a spus Busuioc. O promisiune similară a fost făcută de Liviu Dragnea, într-o întâlnire cu aleşii locali ai PSD.

Mihai Busuioc a explicat că, în opinia sa, în cadrul Curţii de Conturi ar trebui înfiinţată o direcţie cu rol de îndrumare a autorităţilor publice.

„Acest rol de îndrumare a existat şi înainte, prin anii ’90, în activitatea Curţii. Odată cu modificarea Legii Curţii de Conturi, când activitatea jurisdicţională a trecut la instanţele judecătoreşti, acest rol a fost pierdut. Este o fugă de responsabilitate a funcţionarilor, a auditorilor de la Curtea de Conturi. Cred că este timpul să ne întoarcem spre această activitate şi absolut toate instituţiile din România ar trebui să se deschidă şi să existe o direcţie de îndrumare, nu de consultanţă, pentru că legea interzice consultanţa“, a explicat Busuioc.

„În privinţa oportunităţii, cred că aici ar trebui ca auditorii externi să nu se pronunţe asupra oportunităţii unei investiţii, acest lucru este atributul ordonatorului de credite sau al consiliului local. De multe ori mă uit cu îngrijorare cum, după câţiva ani, vine cineva, bate la uşă şi îţi reproşează că ai greşit. Acei oameni nu cunosc realitatea, nu au fost acolo, nu ştiu ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi“, a mai explicat Busuioc.

Noul preşedinte al Curţii de Conturi ar trebui să renunţe la ideea cu îndrumarea hoţilor care prăduiesc banul public, deoarece aleşii locali au o sumedenie de direcţii, servicii, specialişti care să le arate, dacă nu ştiu, cum să respecte legile în domeniu. La nivelul consiliilor judeţene sunt o sumedenie de specia­lişti – economişti, jurişti etc. – de la care guşterii locali pot cere îndrumare de specialitate, expertiză, dar nu vor, pentru că ei tot speră că vor putea spolia banii cetăţenilor fără să fie prinşi. Iar în misiunile de audit ale Curţii de Conturi, în situaţia în care găsesc nereguli, auditorii dau termene rezonabile pentru remedierea neregularităţilor sau recuperarea pagubelor. Iar când se întorc la termenele stabilite – misiunile de follow-up – constată că nu s-a recuperat nimic, ci, mai mult, găsesc şi alte nereguli sau spolieri de bani.

Valoarea hoţiilor, mai mare decât cea a împrumuturilor de la FMI

Să luăm un exemplu aleatoriu din rezultatele activităţii Curţii de Conturi în mandatul lui Nicolae Văcăroiu: Raportul pe 2010 al Curţii. Acesta arăta, de fapt, riscul disoluţiei statului prin jefuirea de către cei care îl conduceau atunci, la diverse niveluri, şi care explică, de fapt, şi situaţia precară, jalnică, în care ne găsim acum. Pagube produse bugetului de stat de peste zece miliarde de euro, prin diverse metode – de la neglijenţă la furt, într-un singur an, în doar 2.751 de entităţi dintr-un total de 11.281 aflate în sfera de competenţă de control a Curţii. Altfel spus, controlorii şi auditorii Curţii de Conturi au verificat, în 2011, doar 24,4% din ordonatorii de credite – principali, secundari, terţiari şi alte entităţi ale statului. Aşadar, 25% din diversele autorităţi ale statului – ministere sau primării comunale – au produs pagube bugetului de peste zece miliarde de euro. Dacă, prin absurd, Curtea de Conturi ar fi verificat toate cele peste 11 mii de entităţi din România, pe care are dreptul şi obligaţia să le controleze, ar fi rezultat o pagubă de 40 miliarde euro! Mai mult decât împrumuturile date de FMI şi UE. Şi cine ne poate împiedica să extrapolăm astfel cifrele şi proporţiile, având în vedere ceea ce se întâmplă în fiecare zi în societatea românească?

Acesta era atunci rezultatul conducerii şi guvernării ţării de către preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc. Ei conduceau şi guvernau, fără nicio oprelişte, având la picioare o haită parlamentară trădătoare pe care o stăpâneau prin ameninţări, şantaj şi mită. Aşa cum se întâmplă şi acum, doar că majoritatea este dată de PSD. Şi au dus ţara, cu rapiditate demenţială şi cu perseverenţă diavolească, spre prăpastie. Atunci, PDL-ul şi Băsescu au făcut ce au dorit, nu i-a împiedicat nimeni să trimită în şomaj sute de mii de oameni, să taie salarii, să taie pensii, să închidă spitale, să facă acorduri financiare împovărătoare pentru generaţiile viitoare. Băsescu i-a îngenuncheat, cu un dispreţ înfiorător, pe medici, pe dascăli, pe magistraţi, pe poliţişti, pe tineri şi pe bătrâni. Afacerile care n-au contribuit la conturile PDL-ului şi care nu s-au lăsat zeciuite au fost falimentate prin procese sau prin Blejnar. Totul pentru modernizarea ţării şi binele nenorocitului ăsta de popor!

Rapoartele Curţii nu fac decât radiografia dezastrului în care a fost adusă România.

De ce nu avem o Curte de Conturi mai activă

Mulţi s-au întrebat de ce Curtea de Conturi nu face mai mult, de ce nu arestează, de ce nu pune garda pe urmele infractorilor. Pentru că nu-i permite legea de funcţionare, care a fost şi ea ciuntită de-a lungul anilor. Dar Curtea de Conturi a înaintat mai multe sesizări penale către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ce se va întâmpla cu acestea? Exact ce s-a întâmplat şi cu altele, trimise şi în alţi ani, ajunse pe masa procurorului general sau a şefei DNA: se va aşeza praful pe ele!

Cum se prăduieşte într-un municipiu mic şi sărac

Printre multele exemple despre metodele de spoliere a banului public de către aleşii locali – indiferent de zona ţării sau de tipul de entitate locală: judeţ, municipiu, oraş sau comună –, prezentăm unul dintre miile de cazuri de drenare a fondurilor de către aleşii locali, pe care primarul de Alexandria, Victor Drăguşin, îi crede speriaţi, înspăimântaţi, băgaţi în boala copiilor, de controalele nedrepte ale auditorilor Camerelor de Conturi judeţene. Astfel, UATM Râmnicu Sărat încheie contractul nr. 14071/06.09.2011 cu SC Garden Center Grup SRL din Bucureşti, în valoare totală de 1.282.573,36 lei, având ca obiect executarea „Lucrărilor de arhitectură peisagistică – parc cartierul Bariera Focşani din municipiul Rm. Sărat“. În acest caz, primarul municipiului Râmnicu Sărat spune că „s-au respectat în totalitate fazele exerciţiului bugetar prevăzute de Ordinul MFP nr. 1792/2002, iar decontarea s-a efectuat în baza contractului nr. 14 071/06.09.2011, atribuit cu respectarea legislației privind achiziţiile publice“, apreciind că „auditorii publici externi nu au ţinut cont de prevederile hotărârilor CL, de prevederile contractuale şi legale referitoare la achiziţiile publice“. În realitate, auditorii au constatat că „UATM a acceptat plata lucrărilor facturate de executantul SC Garden Center Grup SRL din Bucureşti în baza unor situaţii de lucrări în care executantul a cuprins preţuri majorate nejustificat atât pentru materialele puse în operă, cât şi pentru mijloacele de transport utilizate pentru realizarea lucrărilor, fapt ce dovedeşte că entitatea nu a verificat sau a verificat formal situaţiile de lucrări prezentate de executant, fapt ce a condus la plata unor valori supraevaluate, în mod nejustificat, la mai multe categorii de materiale, lucrări executate sau transport – respectiv pământ vegetal –, pentru alei pietonale sau borduri din beton şi pentru plantări de gard viu de arbuşti. Astfel, deşi executantul a ofertat distinct transportul unei tone de pământ cu basculanta, tariful de 7,95 lei/tonă, totuşi în calculaţia de preţ a folosit tariful de 19,86 lei/tonă şi, pe baza acestui tarif majorat nejustificat, a determinat, în mod eronat, valoarea de 121.682 lei“.

În sfârşit, valoarea totală achitată în plus de primăria Rm. Sărat către SC Garden Center Grup SRL Bucureşti, în mod nejustificat (reprezentând pământ vegetal, alei pietonale sau borduri din beton şi plantări de gard viu arbuşti) a fost de 237.273,58 lei. Această abatere constatată care a condus la plata nelegală a sumei de mai sus a fost posibilă ca urmare a faptului că nici în faza de selecţie de oferte şi nici ulterior, cu ocazia decontării situaţiilor de lucrări întocmite de executant, primăria nu a efectuat verificarea realităţii valorii materialelor şi a contravalorii mijloacelor de transport utilizate pentru realizarea lucrărilor.

Alta, tot de la Rm. Sărat: în urma auditului efectuat la Clubul Sportiv Municipal Rm. Sărat, ordonator terţiar în subordinea UATM Rm. Sărat, s-a constatat că în 2014 entitatea a plătit fără bază legală, unor persoane din afara clubului sportiv, care nu aveau încheiate contracte individuale de muncă cu clubul, diverse sume de bani cu titlu de prestări servicii în domeniul sportiv, fapt ce a condus la prejudicierea entităţii cu suma totală de 236.667 lei, unui număr de 19 antrenori. În fapt, entitatea a eludat prevederile legale, deoarece neavând în schema de personal posturile respective, s-a apelat la această formă ilegală de plată – pe bază de contracte de prestări servicii şi convenţii civile, pentru cei 19 antrenori care, trebuie subliniat, reprezintă un număr foarte mare pentru un club municipal ce nu este un club sportiv de performanţă, ci o structură în subordinea primăriei.

Aşadar, cum rămâne, primare Drăguşin, cu sperietura alor tăi de către Curtea de Conturi?!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.