Pe lângă sancţiunile economice impuse de Occident şi prăbuşirea preţului petrolului, economia rusă a avut de suferit mult de pe urma contra-sancţiunilor impuse de guvernul de la Moscova statelor europene. Este vorba de interzicerea importurilor de alimente. Unii analişti estimau că de fapt această din urmă măsură a Moscovei a lovit economia mai dur decât sancţiunile impuse de Occident.
Bloomberg contrazice într-o oarecare această viziune şi scrie că eliminarea concurenţei vestice de pe piaţa rusă a alimentelor, cuplată cu o serie de subsidii generoase pentru acest sector, au transformat agricultura şi legumicultura într-o ramură economică mai profitabilă în acest moment decât industria petrolieră. Rubla slăbită de criza din ţară a făcut ca exporturile ruseşti de cereale să fie şi mai profitabile şi au ajuns la 20 de miliarde de euro în 2015, mai mult decât a obţinut Rusia din vânzarea de arme. Iar pe măsură ce producţia internă creşte, scad importurile. Rusia a importat cu 40% mai puţine produse alimentare în 2015 faţă de anul 2013.
După războiul sancţiunilor cu Europa, a urmat implicarea militară a Rusiei în Siria şi deteriorarea relaţiei cu Turcia. Reacţia Moscovei de a interzice importurile de alimente din Turcia a sporit si mai mult cererea pentru produsele autohtone, în speciale tomate.
“Rusia poate să devină cel mai mare producător mondial de alimente sănătoase, ecologice, curate, de bună calitate, ceva ce producătorii vestici nu mai au demult”, a spus Putin în Duma de Stat după impunerea sancţiunilor împotriva Turciei. Rusia s-a alăturat în 2015 grupului de state care interzic cultivarea organismelor modificate genetic şi a interzis şi importul acestor plante.
În ultimul an, statul a încurajat mult agricultura. Oligarhii ruşi au primit subsidii din partea statului (46 de milioane de dolari pentru compania producătoare de zahăr Ros Agro Plc., al miliardarului Vadim Moşkovici), nu au plătit taxe pe profit şi astfel au ajuns la profituri de 33%, mai mult decât compania Lukoil, care a obţinut 28%. La fel a investit şi oligarhul Vladimir Evtuşenkov în complexul agricol Yujnîi din Caucaz, acolo unde se găsesc sere pe o suprafaţă echivalentă cu 2.300 de terenuri de fotbal. Mândria complexului – roşia T-34. Ruşii nu se mai luptă cu celebrele tancuri, ci mizează pe agricultura. Putin declara că în 2020 doreşte ca Federaţia Rusă să nu mai fie dependentă de importuri alimentare.
Încununarea strategiei ruse este producţia de cereale. În acest an, Rusia a depăşit SUA la producţia de grâu. Şi se poate merge şi mai departe. Unii specialişti estimează că Rusia dispune de 40 de milioane de hectare de pământ cultivabil, adică o suprafaţă cât a Irakului. Putin ia în considerare să împartă acest pământ investitorilor, reversul colectivizărilor staliniste. Marat Ibragimov, de la BCS Global Markets din Moscova, spune că această tendinţă s-ar fi înregistrat chiar şi în lipsa sancţiunilor occidentale, doar pe fondul scăderii preţului petrolului. “Este tot mai greu să explici electoratului de ce oamenii trebuie să cumpere castraveţi şi roşii din import când Rusia are atât de mult pământ”.
Moscova încearcă să se bazeze nu numai pe ruşi, ci şi pe potenţiali parteneri externi, în special din Asia şi Orientul Mijlociu. Fondul Rus pentru Investiţii Directe doreşte să creeze un fond de 2 miliarde de dolari împreună cu China pentru a investi în proiecte agricole. În luna mai, Fondul a format un joint venture cu o mare companie din Thailanda pentru a construi cel mai mare complex integrat de produse lactate din Rusia. Se lucrează şi cu bănci din Egipt pentru ca produsele ruseşti să ajunga la Canalul Suez.
Pariul lui Putin cu agricultura are însă şi un revers. Inflaţia a crescut enorm în ultimul an, la fel şi preţurile la alimente, iar asta înseamnă ca tot mai mulţi bani din buzunarele populaţiei sărăcite se vor duce în conturile oligarhilor care investesc mai nou în acest domeniu. Oleg Derispaska, stăpânul industriei neferoase din Rusia şi până de curând din România, a început să investească în agricultura şi scoate profit gras, la fel şi Ghenadi Timciuk, prietenul lui Vladimir Putin. Ministrul Agriculturii, Alexander Tkacev, are afaceri de familie profitabile în regiunea Krasnodar, unde cultivă 456.000 de hectare. Venitul afacerilor sale s-a triplat între 2013 si 2015.
O altă problemă ţine de fărămiţarea loturilor, după privatizarea sectorului agricol în anii 1990. Multe dintre aceste proprietăţi sunt prea mici pentru a fi productive şi mai toate se luptă pentru a ţine pasul cu tehnologia modernă. E un lucru care nu le reuşeşte deseori fermierilor ruşi – de multe ori cantitatea de lapte produsă în ferme este de 2,5 ori mai mic în Rusia faţă de alte ţări. La fel, infrastructura de transport este precară.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.