Partid prezidenţial, la derută. Vasile Blaga, premier?

Căzut din cer de 1 Mai-muncitoresc pe teritoriul României, un străin (venit nu neapărat ca extraterestru, dintr-o altă dimensiune, eventual din epoca de aur ceauşistă, ci dintr-o ţară care habar nu are cu ce se mănâncă azi România) ar fi spus liniştit că românii o duc bine-mersi, au ieşit la grătar, au umplut parcurile fericiţi, au mers la mare şi la munte (erau cozi la dus şi la întors de necrezut), s-au bucurat, n-au griji. Şi că, natural, ar fi trebuit să aducă prinos de mulţumire tovarăşului Traian Băsescu.

E adevărat, în Rusia postcomunistă oamenii şi-au exprimat bucuria organizat, ieşiţi în stradă cu miile cu steaguri şi pancarte să le ureze conducătorilor lor să fie realeşi în funcţiile de preşedinte şi de premier de imperiu. Acest străin ar fi convins că românii nu suferă precum muncitorii din ţările capitaliste (fie ele şi numai din cadrul Uniunii Europene), unde exploatarea omului de către om a atins cote periculoase – ţări capitaliste în care muncitorii au ieşit în stradă să protesteze de 1 Mai, să-şi arate nemulţumirea faţă de guvernanţi… Ce n-ar înţelege acest străin ar fi, de exemplu: de ce le plâng toţi cei din mass-media de opoziţie atâta majorităţii românilor pe umeri, că au fost pauperizaţi de actualii guvernanţi, dacă românii au resurse să se distreze de 1 Mai-muncitoresc? În condiţiile în care nici măcar sindicatele româneşti nu s-au gândit să protesteze acum, iar opoziţia parlamentară s-a socializat cu lumea ba la o manifestare câmpenească, ba la o canonizare ortodoxă. E adevărat, cum observa şi unul dintre liderii USL, politrucii de la putere n-au îndrăznit să iasă în prim-plan de 1 Mai, au stat ascunşi acasă, să fie siguri că nu li se aruncă ouă roşii în cap, nu sunt scuipaţi, fluieraţi, huiduiţi…

Sigur, lucrurile nu sunt chiar atât de simple, s-a simţit şi aripa ocrotitoare a unui sindicat, după război – sindicatul Alfa a anunţat că achită el jandarmilor 200 de lei amenda dată românului protestatar din Drobeta-Turnu Severin, care a îndrăznit să-l huiduiască de capul lui pe premierul Emil Boc! Se înţelege, românul protestatar ales prin sondaj (fiindcă făcea parte dintr-un grup protestatar constituit spontan la vederea lui Emil Boc) a fost amendat să fie de sperietură pentru alţi amatori.

Altfel, se aşteaptă să se decreteze de către preşedintele Traian Băsescu zi de recunoştinţă pe 14 mai, când va avea loc un amărât de congres al partidului de guvernământ, ajuns o umbră a ceea ce a fost în faţa electoratului, PDL (un partid care a pus la cale un stat român de tip mafiot, cum spune celălalt lider al USL). Vom vedea iar alinierea maşinilor de lux ale baronilor din teritoriu şi de la centru (cumpărate din bani publici intraţi în buzunarele lor), plus poşetele de firmă ale doamnelor (numai o poşetă costă cât o pensie medie pe un an) şi vom auzi câte-n lună şi în stele despre viitorul luminos care ne aşteaptă dacă-i păstrăm până în 2014 la Cotroceni pe Traian Băsescu şi în fruntea guvernului pe PDL-Boc. Românii neînvăţându-se minte, promisiunile ceauşiste cu sacrificarea pe altarul reformelor democratice (ieri, socialiste, azi popular-capitaliste) abia acum vor avea rezultate.

Pe de altă parte, se spune că „băieţii de la Cotroceni” pun la cale o surpriză nu numai pentru opoziţia parlamentară, ci şi pentru PDL. Un PDL care dă cică semne de subordonare faţă de Băsescu: dacă Blaga va câştiga preşedinţia PDL, va fi pus Blaga premier? Băsescu n-ar fi împotrivă, dacă Blaga e ales preşedinte al PDL, să-l pună premier. Nu poate risca să fie marginalizat de PDL. Există şi varianta de a se face blat la acest congres al PDL, să fie păstrat preşedinte Emil Boc şi lui Vasile Blaga să i se propună funcţia de premier. Dacă Băsescu îl refuză pe Blaga premier, ar putea să vadă PDL scindându-se, la fel coaliţia guvernamentală, şi ar putea fi complet izolat la Palatul Cotroceni de către opoziţia actuală (fiind limpede că opoziţia, prin ruperea actualei coaliţii de guvernare, va avea majoritate parlamentară şi poate veni la guvernare, forţând mâna lui Băsescu). Vă imaginaţi că ar cădea capete după capete în noul guvern format de Vasile Blaga, începând cu Elena Udrea (asta, dacă nu e un joc de glezne la mijloc). Azi se bat câmpii şi cu cumpărarea denumirii „Mişcarea Populară” de la OSIM de către fiica lui Băsescu, Ioana – e oricum eclatant să afli că şi fiica mai mare a intrat în politică, nu era de ajuns că s-a făcut de tot râsu-plânsu’ Elena. Această Mişcare Populară devenind nucleul unei alianţe electorale de partide înscrise la tribunal (poate fix partidele din actuala coaliţie guvernamentală), care să perpetueze la putere PDL-UDMR-UNPR-independenţi. Scenariul apariţiei unui nou partid prezidenţial abia se scrie, că nu degeaba a plecat de la Cotroceni la bună înţelegere cu Băsescu „sluga lui prea plecată” Sebastian Lăzăroiu, retras la vatră să mediteze la cum poate fi pusă pe roate „Mişcarea Populară” care să oblige electoratul să nu dea opoziţiei unite (USL) 51 la sută.