„Pasărea care nu atinge pământul”: instalația-omagiu adusă lui Brâncuși la Balkanik Festival

Balkanik Festival aduce Brâncuși în prezent, prin video mapping și un ritual colectiv al tăcerii

Programul „Forme care tac/ Forme care luminează – Constantin Brâncuși la Balkanik Festival” reunește intervenții artistice contemporane inspirate din câteva dintre principiile fundamentale ale gândirii lui Brâncuși: esențializarea formei, verticalitatea, durata, tăcerea și lumina. Evenimentul are loc în Parcul Tei, între 28 și 30 august, în cadrul ediției cu numărul 13 a festivalului, potrivit News.ro.

Proiectul cuprinde două intervenții complementare: „Pasărea (care nu atinge pământul)”, o sculptură-instalație monumentală semnată de artista scenografă Raluca Pavel, care se transformă după lăsarea serii prin video mapping-ul realizat de artistul multimedia Adistu, și „Masa Tăcerii”, o intervenție performativă colectivă care suspendă temporar ritmul festivalului și invită publicul la un exercițiu comun de ascultare.

Demersul face parte din programul „Brâncuși150”, dedicat celor 150 de ani de la nașterea sculptorului și stimulării creației contemporane inspirate de opera sa. În loc să reproducă iconografia deja familiară a artistului, proiectul lucrează cu metoda lui: reducerea la esență, relația dintre materie și lumină, căutarea mișcării într-o formă statică și capacitatea tăcerii de a deveni, ea însăși, expresie.

„Pasărea (care nu atinge pământul)”: de la sculptură la spectacol de lumină

Cu o înălțime de aproximativ 3,5 metri și o lățime de 2,5 metri, „Pasărea (care nu atinge pământul)” va deveni unul dintre reperele vizuale ale ediției. Lucrarea pornește de la structura aripilor, forma aerodinamică a păsării și ideea de ascensiune, fără să reproducă vreuna dintre celebrele „Păsări” ale lui Brâncuși. Elementele recognoscibile sunt reduse la volume, goluri și suprafețe, alcătuind o structură verticală, organică, în care lumina și umbra participă permanent la percepția formei.

Construită din polistiren sculptat pe structură metalică, finisată cu rășină și o suprafață albă și mată, instalația a fost gândită încă de la început pentru a avea două existențe succesive: ziua este o sculptură, un corp alb și vertical pe care lumina naturală îl modifică de la o oră la alta, iar noaptea prinde viață prin proiecția video mapping semnată de Adistu, care urmărește volumele și cavitățile sculpturii, le accentuează și le multiplică, creând iluzia transformării lor. Universul vizual este completat de o compoziție sonoră cu sintetizatoare, sunete de păsări și texturi celeste, care extinde senzația de ascensiune.

„Masa Tăcerii”: ritualul colectiv care oprește ritmul festivalului

A doua intervenție a proiectului pornește de la o întrebare neobișnuită pentru un festival de muzică: ce se întâmplă când mii de oameni se opresc, pentru câteva momente, din zgomot? „Masa Tăcerii” ia forma unui ritual colectiv de ascultare, în care succesiunea de concerte și conversații este suspendată temporar, iar publicul este invitat la un exercițiu comun de atenție și prezență, tratând tăcerea ca material artistic în sine.

Instalația este semnată de Raluca Pavel, artistă scenografă cu formare în arhitectură și design de produs, care lucrează de peste un deceniu la intersecția dintre scenografie, arhitectură și construcție, combinând tehnici tradiționale cu fabricația digitală. Componenta de video mapping îi aparține lui Adistu, artist multimedia ale cărui proiecții au transformat de-a lungul timpului palate, biserici, turnuri medievale și alte spații neconvenționale, în peste 20 de țări.

Proiectul se înscrie în tema ediției din acest an a Balkanik Festival, „The Sounds of Heritage. The Rhythm of Now”, care privește patrimoniul cultural drept o materie vie, aflată în permanentă transformare prin întâlnirea cu limbajele prezentului. Festivalul, aflat la a XIII-a ediție, se desfășoară pentru prima dată în Parcul Tei și va găzdui artiști precum Ladaniva, Zdob și Zdub, Taraf de Caliu sau Baba Zula, ediția fiindu-i dedicată și cântăreței Romica Puceanu, la 30 de ani de la dispariția sa. Proiectul dedicat lui Brâncuși este finanțat de Ministerul Culturii.