Senatul a fost miercuri teatrul unui adevărat război. PD-L sprijinit de UDMR și așa-zișii senatori independenți au încercat să forțeze debarcarea lui Mircea Geoană, pentru a pune mâna pe singurul post major în stat care nu-l deține. De cealaltă parte, cu sprijinul regulamentului Senatului, a Constituției și a unei Decizii a Curții Constituționale, PSD și PNL au rezistat tentativei de puci a PD-L. Partidul premierului Emil Boc nu a fost interesat decât de revocarea lui Geoană și, în acest fel, 41 de proiecte de lege, dintre care câteva foarte importante, nu au fost dezbătute. Blocajul înregistrat la Senat este cel mai grav din întreaga perioadă post-decembristă.Ostilitățile au început la Senat încă din primul moment. Coaliția aflată la guvernare a venit în plen cu toate efectivele, inclusiv cu miniștrii, cu excepția lui Vasile Blaga. A surprins faptul că nu PD-L, ci grupul independenților a solicitat introducerea pe ordinea de zi a procedurilor de revocare a lui Mircea Geoană.
Din acest moment, timp de mai multe ore, în aula Senatului s-a declanșat un război al declarațiilor, al contrelor pe regulemente și Constituție, între reprezentanții coaliției guvernamentale și opoziție. Mircea Geoană, susținut de PSD și PD-L, a precizat încă de la început că nu va trece cererea sa de revocare pe ordinea zi, din cauză că este neconstituțională și a vrut să înceapă procedurile de dezbatere a proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi. Acest lucru nu a fost posibil, din cauza majoritarilor.
După o oră și jumătate de scandal, PD-L a forțat supunerea la vot a respingerii ordinei de zi existente (46 de proiecte de lege) și a avut câștig de cauză, cu 69 de voturi la 53. În urma acestui vot, PNL a cerut pauză de consultări pentru a se găsi o soluție de ieșire din blocaj.
Nimeni nu a cedat nimic
Consultările dintre liderii grupurilor parlamentare au eșuat. PD-L solicita întrunirea Biroului Permanent al Senatului pentru adoptarea unei noi ordini de zi pe care să figureze și cererea de revocare a lui Mircea Geoană. PSD a respins de facto această propunere, și a venit – prin senatorul Dan Șova – cu o altă soluție de compromis: senatorii PD-L să prezinte un proiect nou de regulament al instituției în care să existe prevederi exprese privind modalitățile de revocare a președintelui Senatului, proiect ce ar urma să fie ulterior supus verificării la Curtea Constituțională. PDL a refuzat să ia în calcul această propunere.
După pauza de consultări au urmat alte două ore de certuri între cele două tabere. Între timp, senatorul Iulian Urban a prezentat presei un scenariu apocaliptic, și anume organizarea de către majoritari a unei ședințe separate de plen, într-o altă sală. Dacă s-ar fi ajuns aici, am fi asistat la o clasică lovitură de palat.
După încă o oră de scandal Mircea Geoană a anunțat că va solicita arbitrajul Curții Constituționale în ceea ce privește intențiile PDL, UDMR și ale senatorilor independenți de a-l revoca din funcție și a declarat închisă ședința pentru depășirea timpului afectat ei.
PD-L nu renunță
Liderul grupului parlamentar PD-L din Senat, Traian Igaș, a declarat după ședința de plen că “vom solicita în continuare Biroului Permanent al Senatului să ia în discuție și să introducă pe ordinea de zi solicitarea unui grup de 58 de semnatari și, dacă urmăriți votul din Senat, nu sunt 58, de fapt sunt 69, care au fost prezenți aici, și ne vom duce până la capăt cu solicitarea noastră, care are acoperire regulamentară, care are acoperire constituțională”.
Igaș a menționat că prin refuzul lui Geoană de a trece pe ordinea de zi a cererii de revocare, a încălcat din nou prevederile regulamentare. “Cred că dl Mircea Geoană se crede mai presus decât Dumnezeu și consideră că nimeni nu-i poate face nimic”, a mai spus Igaș.
Ostilitățile se reiau marți
Scandalul va continua. Următoarea “repriză” va fi marți, când are loc ședința Biroului Permanent al Senat. PD-L va reveni și va solicita trecerea pe ordinea de zi a cererii de revocare. Se va repeta scenariul de luni: PSD și PNL au majoritate în Biroul Permanent și subiectul nu va fi pus în discuție. De altfel, Mircea Geoană a fost explicit în acest sens: “Nu poate intra în discuție un subiect contrar Constituției și unei decizii a Curții Constituționale”. “Am solicitat în repetate rânduri dlui Igaș, care este președintele comisiei de regulament, să refacă articolele neconstituționale. Nu a făcut nimic în acest sens”. (Igaș l-a contrazis pe Geoană, susținând că senatorii PSD și PNL nu vin la comisie și din această cauză nu există cvorum de lucru).
Scenele din plenul de miercuri se vor repeta cu siguranță peste o săptămână, când va avea loc proxima ședință de plen. Va exista o singură schimbare. Pe ordinea de zi nu vor mai fi 46 de proiecte de lege, ci se vor mai adăuga în jur de 15-20 alte proiecte.
Hop și Boc
În disputa de la Parlament a intervenit – prin intermediul televiziunilor – și premierul Emil Boc. Probabil nefiind bine informat, el a făcut o serie de gafe în declarațiile date. “Nu se poate ca președintele plenului Senatului să nu supună votului un act care a trecut prin Biroul Permanent (aici este vorba de o eroare, cererea de revocare nu s-a discutat în BP – n.a.). Eu cred că Mircea Geoană sfidează Constituția printr-un astfel de comportament și prin încălcarea regulamentului activităților în Senat (…) Colegii senatori vor găsi căi să repună în funcție regulamentul Senatului (adică tocmai ce au refuzat senatorii PD-L – n.a.), dar și să se respecte drepturile plenului de a se exprima cu privire la o decizie sau un act”, a menționat premierul Emil Boc.
De ce forțează PD-L regulamentele și Constituția
Graba cu care liderii PD-L intenționează să-l debarce pe Mircea Geoană de la președinția Senatului are și o explicație de natură juridică. Dacă plenul votează Hotărârea de revocare a lui Geoană, chiar și în condițiile în care încalcă proceduri și Constituția, nu se poate întâmpla nimic grav pentru autori.
O hotărâre a Senatului (sau a Camerei) nu poate fi atacată la Curtea Constituțională, indiferent de câte legi și articole din Constituție sunt încălcate. Dacă se trece la refacerea regulamentului Senatului – care în acest moment nu conține prevederi referitoare la revocarea președintelui Senatului – atunci trebuie puse în aplicare dispozitivele Deciziei Curții Constituționale 601/2005, iar în acest caz debarcarea lui Geoană este tot aproape imposibilă.
Menționăm că Decizia CCR a fost dată în urma sesizarii PSD după încercarea din 2005 a Alianței DA (PD – PNL) de a-l revoca din funcție pe Nicolae Văcăroiu.
Ce i se reproșează lui Geoană
• 1. Un așa-zis vot dublu dat într-o ședință de birou permanent comun.
– În realitate Geoană s-a prevalat de o prevedere a regulamentului care îi considera drept dublu votul în situație de balotaj. Ulterior Curtea Constituțională a anulat această prevedere din regulament, dar acest lucru nu reprezenta o sancțiune pentru Mircea Geoană.
• 2. Faptul că nu a achiesat la propunerile Robertei Anastase de a constitui comisia parlamentară pentru a pune în practică rezultatul referendumului din 22 noiembri 2009.
– Art. 69, alin.2 din Constituție prevede că „orice mandat imperativ este nul”. Aceasta înseamnă că nimeni – inclusiv un scrutin referendar – nu poate dicta unui parlamentar o anumită atitudine în procesul de legiferare. Regula este următoarea: prin referendum se confirmă sau se infirmă o decizie importantă luată de Parlament, de exemplu o lege de modificare a Constituției sau o decizie de suspendare a șefului statului: de asemenea o decizie importantă luată de un organism al administrației locale: de exemplu se decide transformarea unei comune în oraș, aprobarea se dă doar prin intermediul unui referendum.
• 3. A refuzat în plen să supună pe ordinea de zi a problemei prezenței în comisiile parlamentare a senatorilor din grupul așa-zis independent
– Președintele de ședință are dreptul să nu supună dezbaterii o problemă care nu a fost discutată anterior în Biroul Permanent al Senatului/Camerei
Actele normative care desființează inițiativa PD-L
• 1. Tabăra anti-Geoană susține că Legea fundamentală nu prevede că președintele unei Camere nu poate fi revocat
– Art. 64, alin 1 din Constituție prevede că “organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu”; articolele 30, alin 1 și 2 și 32, alin.1 din regulamentul Senatului care stabilesc modul în care poate fi revocat președintele instituției sunt declarate neconstituționale prin Decizia Curții 601/2005. În dispozitivul Deciziei se arată că : “Art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului contravine art. 24 şi art. 64 alin. (5) din Constituţia României, întrucât încalcă dreptul la apărare şi instituie posibilitatea ca în locul preşedintelui Senatului, ales la propunerea unui grup parlamentar şi revocat cu titlu de sancţiune juridică, să fie ales un nou preşedinte al Senatului din alt grup parlamentar decât cel care l-a propus, prin încălcarea principiului configuraţiei politice; Ca atare, nici revocarea unui membru al Biroului permanent nu poate afecta această configuraţie politică.Pentru aceste motive, propunerea de revocare, care poate duce la încetarea mandatului unui membru al Biroului permanent, nu poate aparţine decât grupului care l-a propus”. De aici rezultă că din punct de vedere juridic, Mircea Geoană poate fi revocat doar de PSD, adică de partidul care l-a propus.
• 2. PD-L, UDMR și senatorii independenți susțin că în situația în care președintele Senatului încalcă grav și repetat regulamentul i se poate cere revocarea.
– Curtea constată că textul din regulament atacat nu defineşte noţiunile de încălcare în mod grav şi încălcare în mod repetat a Regulamentului Senatului sau a Regulamentului şedinţelor comune, ceea ce face imposibilă exercitarea dreptului la apărare de către membrul Biroului permanent a cărui revocare se propune şi creează posibilitatea aplicării abuzive a acestui text.
• 3. PD-L, UDMR și independenții susțin că dețin majoritatea în Senat și că prezența lui Mircea Geoană în fruntea Senatului nu corespunde configurației actuale a Parlamentului
– Decizia Curții prevede: Art. 32 alin. (1) din Regulamentul Senatului este contrar art. 64 alin. (5) din Constituţie, deoarece omite să facă trimitere la dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Regulament, în virtutea cărora apartenenţa politică a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri." Cu alte cuvinte Mircea Geoană este considerat ca fiind legitimat de majoritatea existentă în decembrie 2008, formată atunci din PSD și PD-L.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.