Pe piaţa internaţională Arta sfidează criza economică

În luna martie, vânzările operelor de artă, fie în cadrul târgurilor, fie în licitaţii, par să sfideze criza economică prin numărul pieselor şi prin preţurile obţinute. O privire fugară asupra tranzacţiilor relevă principalele direcţii ale intereselor colecţionarilor şi galeriştilor.Maastricht îşi desenează viitorul

Unul dintre cele mai importante târguri de artă şi anticariat din lume, bătând criza economică, are loc în Olanda, la Maastricht, între 12 şi 21 martie. La această a 23-a ediţie au venit peste 260 de expozanţi din 29 de ţări, cu piese mergând de la pictură, sculptură, desen la mobilier, de la obiecte antice la manuscrise miniate, de la bijuterii la porţelan, de la sticlă la argint şi alte domenii ale artei. Este de ajuns să ne gândim că la ultima ediţie au fost vândute lucrări cu valoare toală de 400 de milioane de euro, dintre care 50 de milioane în secţiunea arheologie. În domeniul artei contemporane s-a distins preţul oferit de un colecţionar german pentru un „Concept spaţial” de Lucio Fontana, din 1962: 2.000.000 de euro.

Încă din primele zile s-a putut observa că obiectele antice sau cele din Renaştere ori Baroc nu sunt supuse crizei economice. Sute de persoane stăteau la coadă pentru a intra. Pentru fiecare categorie de piese există experţi care atestă autenticitatea. Dacă ne gândim la faptul că pe o suprafaţă de peste 1.000 de metri pătraţi sunt expuse 30.000 de opere, ne imaginăm gigantismul acestei maşinării organizate care este Târgul de la Maastricht. Anul acesta participă noi expozanţi, în secţiunile tradiţionale, dar şi în altele noi, printre care una dedicată capodoperelor şi botezul de foc pentru „TEFAF on Paper”, cu litografii de Max Ernst, desene de Tiepolo. Designul este, ca întotdeauna la acest târg, protagonist. Există un nou spaţiu care găzduieşte nouă galerii. De semnalat, un salon de Frank Lloyd Wright, ca şi mobile purtând semnătura celebră a austriacului Otto Wagner. 19 expozanţi pentru o altă secţiune, născută acum, dediată fotografiei, cărţilor vechi, stampelor.

Se remarcă primul manuscris legat de istoria lui Marco Polo, propus de Jörm Günther pentru 2,5 milioane de euro. O masă din secolul al XV-lea de Giovanni di Paolo, datată 1397, având pictată o Madonă cu pruncul şi sfinţi, este evaluată la 2,2 milioane de euro, o alta de Osvaldo Borsani, decorată de Lucio Fontana, estimată la 90.000 de euro. Este expusă şi o piesă „revoluţionară” de Paul Henningsen, un pian de concert, de la 1931, din lemn lăcuit, oţel cromat, piele, fildeş şi celuloid transparent. În lume există mai puţin de zece asemenea piese. Se mai distinge o sculptură din alabastru,de Gio Ponti, maestru din Rimini din secolul al XV-lea, o casetă portugheză din argint, din secolul al XVII-lea, un mic elefant din bronz, de origine germană, de la sfârşitul secolului al XIV-lea, o raritate, piesă de muzeu. În secţiunea bijuterii merită semnalate un pandantiv spaniol de la sfârşitul secolului al XVI-lea, din aur cu smaralde, un altul din colecţia Rothschild, propus la 100.000 de euro. Dinspre Orient, un basorelief cu Buddha Sakyamuni, datat secolele II-IV d. Ch., un sigiliu chinezesc Tianhuang din perioada Kangxi (1662-1722), la 550.000 de euro, un paravan japonez din perioada Momoyama (secolul al XVI-lea), care trezeşte admiraţia vizitatorilor. Publicul este atras şi de lucrarea lui Rudolf Koppitz, „Studiu de mişcare” (1925).

La curtea suveranei Tefaff (The European Fine Arts Fair) de la Maastricht nu sunt prejudecăţi şi bariere nici între diferitele arte, nici între muzee, colecţionari şi galerişti. Cartea învingătoare este cea a Excelenţei.

Un Monet al automobilelor

O vânzare-eveniment: un Bugatti salvat din ape. Un automobil, realizat la Brescia în 1925, până nu de mult redus la o epavă timp de 70 de ani, pe fundul Lacului Maggiore, a fost ridicat la rangul de operă de artă. În Parcul Expoziţiilor de la porţile Versailles-ului s-a desfăşurat o prezentare de automobile de epocă. Găsit în 1960 de un scafandru, acest Bugatti a fost ridicat cu mari eforturi de o companie de salvare. Maşina a fost evaluată la suma de 70.000-90.000 de euro şi a fost adjudecată cu 260.000 de euro de către un olandez iubitor al acestei mărci, care deţine a doua colecţie din lume. „Ar fi o crimă să restaurezi acest fabulos obiect de artă”, a afirmat el. Ca şi în cazul pieselor de mobilier, unii preferă exemplarele vechi, alţii pe cele noi. Depinde de gust.

Ploaie de milioane peste bijuterii

Cartier este însuşi spiritul luxului, limbajul universal al emoţiei. Parfumurile şi bijuteriile par indisociabile prin bogaţia şi misterul lor. Bijuteriile Cartier au intrat de mult în legendă, iar multe dintre piesele casei au devenit mitice, cum ar fi celebrul inel „Trinity” sau cel „Tank”, dar şi brăţara „Love”, care fascinează prin frumuseţe şi rafinament. Inele, cercei, pandantive, broşe, coliere au sedus, femeile, dar şi bărbaţii. O bijuterie, spunea Jean-Paul Guerlaine, este cea mai intensă formă a amintirii. Fiecare piesă este evocatoare: florile, păsările, inimile, celebrele „bestiare” şi pantera emblematică, geometria armonioasă, moştenită din anii ’30, fac renumele casei. Designerii de la Cartier au arta de a revizita la infinit stilul casei. Cartier este celebru pentru măiestria îmbinării diferitelor tonalităţi ale aurului – galb, alb, roşu – cu platina şi argintul, dar şi cu gemele cele mai pure şi strălucitoare, cu diversitatea rubinelor, safirelor, smaraldelor şi varietatea pietrelor semipreţioase, ca jadul sau cuarţul roz. Toate scăldate într-o mare varietate de culori.

Inspirată de arta egipteană, a fost propusă, la o licitaţie a Casei Sotheby’s de la Geneva, o brăţară aparţinând soţiei celebrului compozitor american Cole Porter, achiziţionată din Egipt în 1926. Înainte de a muri, Linda Porter a dăruit-o Principesei Natalie Paley, fiica Marelui Duce Paul Alexandrovici, unchiul ultimului ţar al Rusiei. O broşă Cartier din anii ’40, în formă de iris, cu safire, smaralde şi diamante de o puritate extraordinară, montate în platină, a fost achiziţionată la Casa Sotheby’s de la Geneva pentru suma de 439.497 de euro, mult peste estimarea de 2.000 de euro.

O brăţară Cartier de la 1940, din argint aurit cu safire, de inspiraţie nord-africană, a fost vândută la aceeaşi casă de licitaţie cu suma de 81.000 de euro, iar un ornament de corset, datat 1930, cu rubine şi diamante în montură de platină, a obţinut suma 79.500 de euro (faţă de 41.000 estimaţi). La filiala din Londra, un colier de diamante din anii ’30 a atins preţul de 37.200 de lire sterline. O fibulă cu un antic scarabeu egiptean, având două aripi din majolică şi turcoaze, cu safire tăiate în cabochon, cu diamante montate în platină, a fost achiziţionată la Sotheby’s New York cu suma 204.800 de euro.

Recent, un inel desenat de Louis Comfort Tiffany în 1915, cu smaralde şi un diamant colorat în galben, de 11,05 carate, a fost adjudecat la licitaţia de la Casa Sotheby’s, cu suma de 554.200 de euro. Estimarea fusese de 135.000 de euro.

Piaţa ebeniştilor de Curte

Mobilele din regiunea Piemontului atingeau perfecţiunea şi fascinau prin jocurile de intarsii şi decoraţiunile lor, încă din secolul al XV-lea. Celebrii ebenişti ai Casei Savoia au avut un rol extraordinar la curţile princiare şi nobiliare din Torino şi nu numai. O temă decorativă tipică ebeniştilor piemontezi din secolul al XV-lea erau panourile traforate. În secolul al XVI-lea ei continuă acelaşi gust de mare rafinament, abordând motive cu animale fantastice, păsări şi plante. Celebru a rămas arhitectul şi scenograful Filippo Juvarra. O masă din lemn de nuc, de la 1740, lucrată de Pietro Piffetti, cu intarsii din fildeş, perle şi baga, a fost vândută la Christie’s Londra cu 278.780 de euro, în timp ce o comodă a aceluiaşi autor, de la 1730, cu preţioase intarsii, a ajuns, la aceeaşi casă, la suma de 318.800 de euro. O comodă Ludovic al XVI-lea a fost achiziţionată cu 88.400 de euro. Să mai amintim că un splendid birou realizat de Luigi Prinotto în 1725, ce s-a aflat până nu de mult în colecţiile de la Veneria Reale, a fost retras din licitaţie din cauza statutului de piesă de patrimoniu. La fel şi un paravan, cu decoruri de inspiraţie orientală, operă a ebeniştilor torinezi, ce s-a aflat în salonul chinezesc al Palatului Pitti din Florenţa. O copie a unui birou, realizat de Ignazio Revelli din lemn de palisandru, cu intarsii de esenţe orientale, la 1791, al cărui original se află la Victoria&Albert Museum, a fost vândut cu 353.500 de euro într-o licitaţie a Casei Christie’s.

Un set de 16 scaune genoveze de la 1700 a fost vândut la Sotheby’s din Londra cu suma de 115.500 euro bucata. Ele au aparţinut Casei Moncalieri de lângă Torino. O măsuţă de lectură cu intarsii inspirate din stilul lui Carol al X-lea, realizată de cunoscutul ebenist Gabriele Capello, datată 1806, a fost cumpărată cu 21.000 de euro, în aceeaşi licitaţie. Un scrin cu intarsii din fildeş, perle şi metal aurit, atribuit ebenistului Giuseppe Maria Galdiati, de la începutul secolului al XVIII-lea, a fost achiziţionat cu 41.600 de euro. O splendidă oglindă cu ramă din lemn cu intarsii, datată 1745, înaltă de doi metri, semnată Giuseppe Maria Bonzanigo, a atins preţul de 108.800 de euro, iar o comodă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în formă de semilună, din acelaşi secol, 22.300 de euro.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.