Corespondență din Spania de la Manuel Ostos Lopez
Pedro Sánchez a fost proclamat pentru a doua oară președinte al guvernului de către Parlament, obținând 179 de locuri, cu 3 mai multe decât majoritatea necesară în Congresul Deputaților din Spania.
Contrar a ceea ce crede majoritatea spaniolilor, Pedro Sánchez pare că nu are mustrări de conștiință pentru a guverna cu extrema stângă, care include chiar și membri ETA. Dar el afirmă că va fi respectată Constituția și ordinea va fi restabilită.
Toate sondajele publicate înainte de alegerile generale spaniole din 23 iulie au dat victoria alternanței. Pedro Sánchez ar fi trebuit să părăsească guvernul și să fie înlocuit de liderul dreptei conservatoare, Alberto Núñez Feijoo. Schimbarea a fost o concluzie dinainte.
Partidul popular, condus de Feijoo, a fost cel mai votat cu 136 de mandate care adunate cu cele 33 de voturi ale extremei drepte (partidul VOX) au dat un total de 169 de locuri; insuficiente pentru a atinge majoritatea parlamentară, stabilită la 176. Asta a fost prima surpriză.
Partidul socialist condus de Pedro Sánchez a ajuns pe locul doi, cu 122 de deputați. Dar, în timp ce dreapta nu mai avea o rezervă de voturi, socialiștii au apelat din nou la așa-numita „coaliție Frankenstein” pentru a ajunge la 179 de locuri.
„Frankensteinii” reprezintă un conglomerat de extremă stângă format din comuniști, „independentiștii“ din Catalonia și Țara Bascilor și moștenitorii politici ai grupării teroriste „ETA”, responsabilă de peste 800 de asasinate de civili și soldați până la dizolvarea sa în octombrie 2011.
Dar, în schimbul sprijinului lor, „Frankensteinii” i-au cerut lui Sánchez o serie de concesii, unele nu prea complicate, dar altele considerate neconstituționale și care ar putea duce la un haos politic larg răspândit.
O condiție care nu pune prea multe probleme lui Sánchez este acordarea unei amnistii generale care să permită întoarcerea liberă în țară a „independentiștilor“ plecați în exil în Elveția, Belgia și alte țări, pentru a nu executa pedepsele cu închisoarea la care fuseseră condamnaţi pentru răzvrătire de către Curtea Supremă. Carismaticul lider catalan, Carles Puigdemont, se va putea plimba din nou liber prin Barcelona.
Dar nodul gordian, capabil să provoace o situație nesustenabilă, este cererea „independentiștilor“ ca un referendum de autodeterminare să fie organizat în Catalonia și Țara Bascilor; ceva ce nu apare în niciuna dintre Constituțiile celor 27 de țări ale Uniunii Europene.
Ei vor un referendum precum cel organizat la Quebec în octombrie 1995, în care susținătorii „Vive le Quebec libre” pronunțat de generalul De Gaulle la 24 iulie 1967, au pierdut la limită, ceea ce a deschis o criză între Paris și Ottawa. Suporterii NO au fost 50,6 la sută; iar cei care și-au dorit independența, 49,4%, un rezultat foarte apropiat.
Independentiștii catalani și basci sunt o minoritate în ceea ce privește populația acelor provincii, dar sunt foarte bine organizați și finanțați de burghezia superioară care susține independența.
Pedro Sánchez a asigurat că nu va sprijini în niciun fel un astfel de referendum pentru că nu este stabilit în Magna Carta. Pe de altă parte, independentiştii afirmă că în acest caz îşi vor retrage sprijinul, iar alegerile generale vor trebui repetate. Adică, Sánchez va avea pumnalul secesionismului pe cap.
Astfel, se deschide acum o perioadă de mare incertitudine politică în Spania. Dorința lui Sanchez de a rămâne la comandă poate duce, în cazuri extreme, țara la un alt război civil sau la o lovitură de stat din partea Forțelor Armate, întrucât Constituția afirmă că acestea sunt responsabile pentru ca țara să rămână unită.
Deci in final comunistii au castigat razboiul civil. Asta pentru ca spaniolii inca nu stiu cum e sa stai la coada pentru un pui.
o sa domine un rahat, separatistii pot sa-si retraga suportul acordat oricand si guvernul cade… interesant nu? cum in foamea pentru putere un politician e capabil de orice, inclusiv sa se faca frate cu niste infractori si condamnati de justitie pentru tradare nationala si atac la integritatea teritoriala a statului… cam asta inseamna „democratie” pentru vestul civilizat. ca sa ramana la putere oamenii lor, tradatorii lor, globalistii sunt in stare sa faca orice compromis
Da ce grija au unii comentatori despre dreapta și stânga spaniolă. Spaniolii au dat dreptei conducerea cu ceva timp in urmă și după nici 6 luni i-au mătrășit. Un fel de PDLaci de la noi. Tăiețe, profit bănci, multinaționale, tăiat drepturi cetățeni etc. Pai tara e a oamenilor pt ei se guvernează nu pt bănci, cum in mod anormal e la noi. Acolo deja i-au informat deja că le taie fin dobânzile aberante pe credite. Nu e cazul in romanistan unde dobânzile sunt duble.
Abby Normal ! Au vazut si spaniolii capodopera lui Mel Brooks.
Majoritatea spaniolilor, dar nu toti, traiesc intr- o lume de pirturi. Cea ce inseamna ca delireaza. Catalanii si bascii, de exemplu, fac balamuc cu o poveste care au scos- o din fundul lor, dupa care Spania ii fura. Uita ca, cind Spania a cucerit America din Sud, i- a permis atit pe catalani cit si pe bascii sa participe de impartirea tuturor bogatiilor, aurul, care au gasit acolo. Mai tirziu Franco, ii a ajutat sa dezvolte industrile lor. Pentru asta, a stabilit niste restrictii vamale super rigide la importuri de orice marfa din strainatate, in asa fel incit, niciun product strain putea compite cu echivalentul local. In ciuda acestor avantage, Spania a ramas inapoiata total in tehnologia, cea ce continua pina acuma. Realitatea e ca Spania nu poate trai fara baschii si fara catalani, insa, nici astia pot trai fara Spania. Dar, tocmai asta e negat de extremistii spanioli( plus preotimea fundamentalista catolica, puternica in Spania) precum si de basci si de catalani. Acuma a aparut si un partid xenofob bolnavicios si nazi- catolic: VOX care complica si mai mult situatia.VOX e format de tipi care se cred vikingi, desi au fundul negru ca carbune si fac la cap zis si noapte cu frumosetea lor si cu maretia Spaniei