Pensia pentru munca din străinătate se cere o singură dată. Ce acte trebuie să strângi singur din România

Statele pentru care se adună perioadele lucrate

Perioadele lucrate se cumulează cu cele din România în relația cu statele membre ale Uniunii Europene, unde se aplică din mai 2010 Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și nr. 987/2009, cu statele Spațiului Economic European (Liechtenstein, Norvegia, Islanda), din 1 aprilie 2012, și cu Elveția, din 1 iunie 2012.

În relația cu Regatul Unit se aplică Acordul comercial și de cooperare UE-Regatul Unit, cu prevederi similare regulamentelor europene.

România are, în plus, acorduri bilaterale de securitate socială cu Albania, Canada, Chile, Coreea, Israel, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Quebec, Serbia, Turcia și Uruguay.

Din 1 septembrie 2026 este în vigoare și acordul cu Statele Unite, ratificat prin Legea nr. 3/2024.

Fiecare stat calculează partea de pensie proporțional cu perioada de asigurare realizată pe teritoriul său, iar solicitantul nu trebuie să îndeplinească simultan condițiile de pensionare din toate statele implicate.

Unde se depune cererea

Cine are domiciliul în România depune cererea la casa teritorială de pensii de care aparține prin domiciliu, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii condițiilor. Termenul se calculează în zile calendaristice.

Persoanele stabilite într-un alt stat membru depun cererea la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu, care face toate demersurile către România, fără ca solicitantul să se deplaseze în țară.

Dacă solicitantul nu a fost niciodată asigurat în statul în care locuiește, instituția de acolo trimite cererea către instituția ultimului stat în care a fost asigurat. Data depunerii se aplică la toate instituțiile implicate.

Regula obișnuită privind depunerea prin mandatar nu se aplică aici. Normele permit depunerea cererii prin mandatar cu procură specială, „cu excepția cererilor depuse în aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte”.

Pentru persoanele cu locul de ședere obișnuită în state cu care România aplică astfel de instrumente, depunerea cererii și a actelor respectă regulile acestor instrumente.

Formularele pensiei internaționale

Dosarul cuprinde formularul de cerere E 202, E 203 sau E 204, după caz, formularul E 207 și o declarație pe propria răspundere în care solicitantul precizează dacă are CNP românesc și dacă primește deja pensie din sistemul public din România.

E 202 se folosește pentru pensia pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială, E 204 pentru invaliditate, iar E 203 pentru pensia de urmaș. Cei care au dublă cetățenie sau și-au păstrat cetățenia română adaugă o copie a actului de identitate românesc.

Normele de aplicare includ în dosar și o declarație pe propria răspundere pentru stabilirea locului de ședere obișnuită.

În declarație se precizează, între altele, statul în care persoana este stabilită, locuințele deținute, statul în care lucrează ea și soțul sau soția, statul de reședință fiscală și eventualele cereri de pensie depuse în alte state.

Regulamentul european îi cere solicitantului să furnizeze toate informațiile disponibile despre perioadele realizate în alte state: instituțiile și numerele de identificare, angajatorii, natura și locul activității independente, adresele și durata perioadelor.

Pentru statele cu acord bilateral, instituțiile comunică prin formulare bilingve convenite separat.

Pentru Statele Unite, cererile se depun pe formularele convenite de cele două state, pe care CNPP le publică pe pagina sa, respectiv: formularele 202, 203 și 204, precum și formularul american de cerere SSA-2490

Actele cerute de legea română

Cererea de pensie internațională se însoțește de toate documentele prevăzute de legislația română, iar actele care dovedesc perioadele lucrate în România sunt obligatorii.

Pentru pensia pentru limită de vârstă și cea anticipată, dosarul cuprinde, după caz, cererea tip, carnetul de muncă în original și copie, actele de stare civilă, livretul militar, diploma de studii superioare cu foaia matricolă sau o adeverință care arată durata normală a studiilor și faptul că au fost urmate la zi, adeverințele originale privind sporurile cu caracter permanent și condițiile de muncă deosebite sau speciale, precum și adeverința privind venitul brut realizat.

Pentru cei care au fost membri CAP sau agricultori asigurați, se adaugă carnetele de pensii și asigurări sociale aferente, în original și copie.

Femeile care solicită reducerea vârstei de pensionare pentru copiii crescuți prezintă certificatele de naștere ale copiilor și o declarație pe propria răspundere că i-au crescut până la vârsta de 16 ani.

Cei aflați încă în activitate depun o adeverință a angajatorului că nu au optat pentru continuarea activității până la 70 de ani și o adeverință cu datele de identificare ale angajatorului. Potrivit Normelor, obligația depunerii actelor necesare stabilirii drepturilor de pensie revine exclusiv solicitantului.

Anii lucrați în România înainte de 1 aprilie 2001

Casele teritoriale de pensii dețin evidența electronică a perioadelor de asigurare doar începând cu 1 aprilie 2001, așa că anii anteriori se dovedesc cu acte.

Potrivit Normelor de aplicare, dovada se face cu carnetul de muncă, iar în lipsa lui, cu adeverințe în original eliberate de angajatori, deținători legali de arhivă sau operatori economici autorizați de Arhivele Naționale, „cu condiția publicării pierderii carnetului de muncă în Monitorul Oficial”.

Adeverințele trebuie să cuprindă cel puțin denumirea angajatorului, datele de identificare ale persoanei, perioada lucrată, cu data începerii și a încetării raportului de muncă, și funcția sau meseria exercitată, precum și număr și dată de înregistrare, ștampila și semnătura unității emitente.

Solicitantul se adresează în nume propriu foștilor angajatori sau deținătorilor de arhivă pentru a obține aceste adeverințe.

Documentele emise în străinătate și traducerile

Persoanele care locuiesc în alt stat membru pot depune carnetul de muncă, livretul militar și diploma de studii în original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate.

CNPP recomandă ca solicitantul să ceară instituției competente din celălalt stat să transmită în România copii certificate pentru conformitate cu originalul ale acestor documente.

Pentru studiile superioare urmate la zi în străinătate, documentele se prezintă traduse și legalizate, împreună cu dovada echivalării lor de către statul român.

Documentele medicale eliberate în alte state se acceptă numai însoțite de traducerea în limba română, făcută de un traducător autorizat.

Perioadele de asigurare din străinătate nu se dovedesc, de regulă, cu acte aduse de solicitant. Ele sunt confirmate de instituțiile competente ale statelor în care persoana a lucrat, iar în relația cu statele UE, SEE și Elveția schimbul de informații se face electronic, prin sistemul EESSI, fără documente pe hârtie.

În relația cu Statele Unite, documentele prezentate sunt scutite de autentificarea diplomatică sau consulară, iar copiile certificate de instituția competentă a unui stat sunt acceptate de celălalt.

Acte suplimentare pentru pensia de invaliditate și de urmaș

Pentru pensia de invaliditate, pe lângă actele de mai sus, se depun decizia medicală asupra capacității de muncă în original, adeverința privind încetarea plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau a calității de asigurat și, după caz, formularele FIAM sau BP2.

Dacă accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru UE/SEE, în Elveția, în Marea Britanie sau într-un stat cu acord bilateral, se adaugă o copie a documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent.

Dosarul internațional include și formularele E 204 și E 207, precum și documente și rapoarte medicale pentru stabilirea gradului de invaliditate.

Pentru pensia de urmaș se depun certificatul de deces al susținătorului, actele lui de vechime, dacă nu era pensionar, actele de stare civilă ale urmașilor și adeverința de studii pentru copiii de peste 16 ani, tradusă și legalizată dacă studiază în străinătate.

Se adaugă formularele E 203 și E 207 și declarația pe propria răspundere pentru urmași.

Decizia finală și revizuirea pensiilor deja stabilite

Fiecare instituție comunică solicitantului propria decizie, cu căile și termenele de contestare, iar instituția de contact trimite apoi un rezumat al tuturor deciziilor.

Cine primește deja pensie din sistemul public românesc și a lucrat legal și în alt stat membru poate cere revizuirea drepturilor. Pensia comunitară se compară cu cea națională aflată în plată și se acordă cuantumul mai avantajos.