Penurie de furaje, mortalitate în masă la animale și carne contaminată distribuită consumatorilor în 1986. Documente CNSAS

Serviciul 2 de contrainformații economice al Securității Cluj a trimis în cursul anului 1986 o serie de note oficiale conducerii județene de partid în care a expus situația din sectorul zootehnic local. Documentele de la acea dată detaliază scăderea producției, lipsa furajelor combinate, degradarea adăposturilor, restanțele salariale către angajați și valorificarea integrală pentru consumul populației a cărnii provenite de la peste 150 de bovine intoxicate cu substanțe neurotoxice.

Deficiențe de adăpostire și riscuri de mortalitate la CAP Mănăstireni

Situația sectorului zootehnic din județul Cluj în anul 1986 este descrisă într-o serie de rapoarte de contrainformații economice emise de Securitate și publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Nota nr. 6797 din 17 ianuarie 1986, întocmită de Serviciul 2 al Securității Cluj, consemnează că la Cooperativa Agricolă de Producție (CAP) Mănăstireni îngrijirea, furajarea și adăpostirea animalelor înregistrau deficiențe directe.

Potrivit documentului, peste 200 de viței se aflau în pericol de deces în termen de două-trei luni din cauza neasigurării microclimatului adecvat în adăposturi și a furajării necorespunzătoare. Multe dintre aceste animale prezentau deja semne de îmbolnăvire de tricofiție.

În plus, rapoartele indică o stare avansată de degradare a infrastructurii zootehnice din localitate. Unul dintre grajdurile destinate adăpostirii vacilor avea acoperișul spart, iar infiltrațiile de apă au deteriorat grinzile de susținere, creând un risc iminent de prăbușire a structurii. La staulele de oi, lipsa dotării cu iesle a generat pierderi de furaje. Raportul menționează că responsabilitatea pentru aceste stări de fapt revenea medicului veterinar și șefului de fermă din cadrul unității.

Scăderi de producție și canibalism la Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj

La nivelul Întreprinderii Avicole de Stat Cluj, deficiențele s-au manifestat prin imposibilitatea asigurării fondului de furaje combinate, atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ. Nota din 6 februarie 1986 arată că pentru luna ianuarie 1986, față de un necesar estimat la 7.600 tone de furaje, repartiția stabilită a fost de 6.900 tone, iar livrarea efectivă a însumat 5.920 tone.

Sistemul de aprovizionare a înregistrat sistări complete de livrare la 31 ianuarie și 2 februarie 1986. În ziua de 1 februarie 1986 s-a recepționat cantitatea de 186 tone, alocată prioritar fermelor de reproducție. Reducerea alocărilor de hrană a generat scăderea producției de ouă cu 20.000 de bucăți pe zi.

La puii crescuți pentru carne, greutatea la sacrificare a scăzut de la o medie de 1.200 grame pe cap de animal la un nivel cuprins între 800 și 1.000 de grame. Documentul oficial consemnează: „Tot ca urmare a insuficienței furajelor și apariției unor goluri în furajare, la puii pentru carne a apărut fenomenul de canibalism, iar la găinile ouătoare consumarea unor însemnate cantități de ouă de pe benzile de colectare.”

Deficitul de cereale și mortalitate

Nota nr. 6824 din 17 aprilie 1986 menționează că Întreprinderea pentru producerea nutrețurilor combinate din Cluj-Napoca înregistra un deficit pronunțat de cereale. Această lipsă de materie primă a determinat perturbarea procesului de producție și neîndeplinirea indicatorilor de plan stabiliți de conducerea statului.

Efectele s-au transmis direct către unitățile de creștere a păsărilor. În intervalul 30 martie – 4 aprilie 1986, Întreprinderea „Avicola” Cluj nu a primit nicio alocare de furaje. În această perioadă, mortalitatea în rândul păsărilor a atins un nivel de aproximativ 10.000 de capete pe zi.

Lipsa hranei a afectat și alte unități agricole din județ, fiind menționate CAP Boju, CAP Bonț, CAP Buza, CAP Călățele și Asociația economică intercooperatistă Iclod. În aceste locații s-a înregistrat creșterea numărului de sacrificări de necesitate ale bovinelor și scăderea cantităților de lapte obținute. La CAP Cojocna, în intervalul 14-27 martie 1986, s-au sacrificat din necesitate 28 de bovine.

Blocaje financiare, achiziții pe împrumut și restanțe salariale de 50 de milioane de lei

Documentele întocmite de Securitate evidențiază că unitățile agricole cooperatiste nu dispuneau de fondurile bănești necesare pentru achiziționarea furajelor. Pentru a limita mortalitatea, CAP Cojocna a achiziționat fân din zonele necooperativizate, apelând la împrumuturi de la producători particulari la prețuri cuprinse între 3 și 4 lei pe kilogram.

Criza financiară a influențat plata drepturilor bănești cuvenite muncitorilor din sectoarele zootehnic și vegetal. La data de 10 aprilie 1986, la nivelul județului Cluj existau plăți restante în sumă totală de aproximativ 50 de milioane de lei, datorate pentru activitatea desfășurată până la 31 decembrie 1985.

CITEȘTE ȘI:

Umor cu premeditare. Cum pedepsea Securitatea românii care spuneau bancuri politice în comunism

În Nota nr. 6824 din 23 aprilie 1986 se precizează situația de la ferma zootehnică a CAP Tureni, unde rezerva de fân a fost epuizată, hrănirea bovinelor realizându-se exclusiv cu resturi de paie. Ca urmare, animalele au scăzut în greutate, iar producția de lapte s-a redus. În același document se menționează nivelul de salarizare al personalului de îngrijire: „îngrijitorii și mulgătorii de vaci sînt nemulțumiți pentru cîștigul realizat, afirmînd că pentru 150 lei pe lună, nu merită să muncească de dimineața pînă seara.”

Situații similare de epuizare a stocurilor s-au înregistrat la CAP Săndulești, unde rația animalelor era compusă din paie amestecate cu cantități reduse de fân și trifoi. Producția de lapte pe cap de vacă a scăzut sub jumătate de litru pe zi. Totodată, lipsa fondurilor a determinat sistarea investițiilor în grajduri și maternități la CAP Mihai Viteazul, CAP Turda Nouă, CAP Unirea și CAP Tureni.

Intoxicația cu neurotoxine de la Borșa și Nima și livrarea cărnii către populație

În luna noiembrie 1986, la fermele din județ s-au înregistrat îmbolnăviri în masă ale bovinelor. Buletinul informativ al Inspectoratului Județean Cluj al Ministerului de Interne, înregistrat sub nr. 006142 din 3 noiembrie 1986 și clasificat „Strict-Secret”, detaliează situația de la ferma zootehnică Borșa din cadrul IAS Gherla și ferma de îngrășare a taurinilor Nima din cadrul IAS Dej.

La ferma Borșa, până în dimineața zilei de 3 noiembrie 1986 s-au sacrificat din necesitate 114 bovine, iar 40 de capete se aflau în stare gravă. La ferma Nima, îmbolnăvările provocate de o substanță neurotoxică au determinat sacrificarea a 36 de taurine în zilele de 2 și 3 noiembrie 1986.

Raportul semnat de șeful Securității județene, colonelul Ioniță Nicolae, menționează destinația cărnii rezultate din aceste sacrificări: „Carnea rezultată din sacrificări a fost valorificată în totalitate prin Întreprinderea de industrializare a cărnii.”

Cercetările au fost preluate de organele de securitate și miliție, alături de specialiști de la Inspectoratul Sanitar Veterinar Cluj, Laboratorul Central de Diagnostic și Departamentul Agriculturii de Stat din București, fără ca documentele ulterioare să precizeze concluziile sau sancțiunile aplicate.