Peste 700 de persoane, audiate în dosarul fraudării reţetelor medicale

Procurorii Parchetului Capitalei au audiat, din luna martie până în prezent, peste 700 de persoane în numele cărora farmacişti şi medici din Bucureşti au emis reţete medicale false, producând un prejudiciu Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de 1,6 milioane lei, relatează Agerpres.

În acest caz au fost puse sub acuzare 22 de persoane, medici şi farmacişti, pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare mită, spălare de bani.

Marţi, procurorii şi poliţiştii au efectuat şase percheziţii domiciliare în Capitală, fiind puse în executare 26 de mandate de aducere.

Într-un comunicat al Parchetului Capitalei, anchetatorii detaliază modul de fraudare în acest caz.

Astfel, farmacistul (de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabilea o legătură cu un medic (specialist sau de familie), iar acesta din urmă prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament.

Prin completarea rubricilor reţetelor menţionate, medicul făcea menţiuni nereale cu privire la prescrierea efectivă a tratamentului.

Medicul înmâna aceste reţete false farmacistului care le introducea în programul de gestiune al farmaciei şi le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate.

Apoi, farmacistul verifica reţetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica ‘Am primit’, uneori prin falsificarea scrisului şi semnăturii beneficiarului reţetei, iar alteori farmacistul se trecea (în mod fals) drept împuternicit al pacientului.

Procurorii susţin că farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea sa iasă fizic din stoc.

Sumele de bani decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, provenite din comiterea infracţiunilor de înşelăciune, erau „spălate” prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, sporind în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu.

Medicii primeau (de regulă la sfârşitul fiecărei luni) sume de bani (sau bunuri) în valoare de 3% (uneori până la 5%) din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor.

Dar, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie (şi nu dintr-o farmacie concurentă), fie nu înmâna reţeta pacientului, ci direct farmacistului (pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte), iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului.

Medicii primeau (de regulă la sfârşitul fiecărei luni) sume de bani (sau bunuri) în valoare de 3% sau 5% din valoarea totală a reţetelor eliberate.