Complexul Energetic Oltenia, al doilea mare producător de energie electrică din ţară, a raportat o pierdere record de 895 de milioane de lei în 2015, faţă de minusul de 700 milioane de lei din 2014.Conform noului director executive al CEO, Laurenţiu Ciobotărică, din pierderile totale, 725 milioane vin din activitatea de exploatare.
„S-a vorbit de un profit de exploatare de 20 de milioane de lei la luna noiembrie. Vreau să vă spun că ştiu foarte bine cifrele pentru că sunt directorul Diviziei Financiare din CEO şi aşa este, am plecat de la acei 20 de milioane de lei la luna noiembrie. În luna decembrie, am înregistrat următoarele elemente: avem un transfer de afacere pentru cariera Berbești cu CET Govora, tranzacţia respectivă a adus o pierdere companiei de 107 milioane lei, ea va fi adusă în bilanţ conform reglementărilor pentru că trebuie să descărcăm gestiunea de activele respective care nici nu mai sunt la noi, şi trebuie să înregistrăm elementele din tranzacţie, lucru agreat absolut cu toată lumea, inclusiv cu ei şi ne-am pus de acord. De asemeni, la sfârşitul anului societatea are un deficit de certificate de dioxid de carbon de 241 de milioane de lei, faptul că nu le-am achiziţionat sau nu le-am plătit nu înseamnă că nu sunt cheltuieli de exploatare, operaţionale pentru anul 2015. E ca şi cum nu aş avea cum să plătesc impozitul pe salarii şi nu l-aş mai înregistra dacă tot nu plătesc. Lucru pe care nu poţi să-l faci”, a declarat Laurenţiu Ciobotărică, citat de Pandurul.
CE Oltenia deţine cele trei mari complexuri energetice din România, Turceni, Rovinari şi Craiova, precum şi minele de lignit ale fostei Societăţi Naţionale a Lignitului din Oltenia.
Noul director susţine că bilanţul negativ a fost influenţat şi de pierderile din creanţe, şi anume 419 milioane lei. „Avem pierderi din creanţe, însemnând sumele de bani pe care compania le are recuperat din vânzări fie de energie, fie de cărbune, energie termică, în sumă de 419 milioane lei. Este foarte simplu să vă spun, am vândut la RAAN şi n-am încasat suma de 120 de milioane lei, am vândut la Termo Craiova şi în momentul de faţă nu am încasat creanțele, am vândut la Oradea, UATAA, CET Arad. Suma care am spus-o mai devreme este de fapt o pierdere din neîncasarea acelor creanţe. Deci, pe de o parte, este o chestiune de lichiditate pentru că nu am încasat sumele respective de bani în perioadele în care trebuia să le încasăm, şi încercarea de a nu recunoaşte aceste sume ca pierderi nu face altceva decât să perpetueze nişte pierderi pe care compania le aduce an de an în bilanţ şi discutăm aici de tranzacţii încheiate în anii anteriori”, a declarat Ciobotărică.
Conform acestuia, unitatea are multe procese în instanță pe care le-a pierdut sau este pe cale să le piardă. Şeful CEO a dat ca exemplu zona Seciuri, unde compania trebuie să reconstruiască locuințele celor afectați de minerit. Sentințele judecătorești obținute de cetățenii zonei obligă Complexul Energetic la penalități către proprietar pentru că nu au fost îndeplinite obligațiile, conform Pandurul. Asta înseamnă 15 milioane lei.
Laurenţiu Ciobotărică a mai spus că la întocmirea situaţiei economice pentru anul 2015 au mai fost incluse şi investiţiile demarate şi nefinalizate. Acesta a dat ca exemplu grupul 6 de la Termo Turceni care nu a mai fost retehnologizat. O parte din
acestea nu vor mai fi finalizate niciodată, a declarat Ciobotărică, și pentru asta au fost considerate costuri și pierderi pentru companie care au fost înregistrate.
Fostul manager privat al CEO, Laurenţiu Ciurel, a declarat recent că în luna mai Complexul va intra în insolvenţă, având în vedere rezultatele scoase pe 2015. Ar fi a doua mare insolvenţă pe anul acesta în energia românească, după cea a Complexului
Energetic Hundedoara. „O pierdere cât mai mare ca să justifice schimbarea lui Ciurel şi pentru că interesul este retragerea unor finanţatori, asta înseamnă a unor zeci spre sute de milioane de euro, intrarea în incapacitate de plată pentru că vine
vârful de bănci din aprilie şi probabil în luna mai intrarea în insolvenţă”, a declarat Ciurel pentru TV Sud. Acesta a fost schimbat din funcţie pe 4 decembrie 2015 de către Consiliul de Supraveghere, la ordinul ministrului Energiei, Victor Grigorescu
Ciurel a condus CEO din 2012, încă de la înfiinaţare. A reuşit contraperformanţa să aducă societatea de la plus la minus 700 milioane de lei, cele mai mari pierderi pe care o companie de stat le-a raportat. Acesta apare în dosarul în dosarul DNA în care sunt vizaţi fostul premier Victor Ponta şi senatorul Dan Şova. El susţine însă că ar fi scos profit din exploatare la CEO de 300 milioane de lei şi un profit brut undeva de peste 100 milioane de lei dacă ar fi fost lăsat să continue la conducerea companiei. A fost revocat însă la începutul lui decembrie şi în doar trei săptămâni urmaşul său, Laurenţiu Ciubotărică, a produs o pierdere artificală care duce CEO în insolvenţă. Ciurel a reprodus la TV Sud un dialog între el şi Ciubotărică după ce au mers la bănci pentru a-i convinge pe bancheri că CEO urma să termine anul 2015 pe profit. “Ştiţi, trebuie să încheiem pe minus, nu am cum… Cum? Au apărut nişte chestii, la 12 luni nu e totuna ca la 11 luni. Ca să văd închiderea de sfârşit de an făcută acum trei zile în care anul 2015, anul condus de mine, se termină cu o pierdere, ţineţi-vă bine, nu e glumă, de la profitul de 300 de milioane la o
pierdere de 740 de milioane de lei”, a povestit Ciurel, conform Pandurul.ro. „Am rămas tablou, de unde e pierderea asta? Pierderea este din provizioane.
Provizioanele sunt 740 de milioane, din care 448 de milioane sunt provizioane de risc şi cheltuieli. Pierderea este artificială, inventată”, a continuat el.
Ciurel, fost membru al PSD, a condus termocentrala de la Rovinari, înainte să fie înglobată în CEO. Din 2012, este numit director general la Complexul Energetic Oltenia, gigant care a înglobat cele mai mari termocentrale din ţară, Turceni, Rovinari şi Craiova, precum şi minele din Oltenia deţinute de fosta Societate a Lignitului Oltenia. Mai întâi a fost numit interimar şi apoi, în ianuarie 2013, a fost numit manager privat, proces contestat de un acţionar minoritar, Fondul Proprietatea, care acuza încălcări ale legilaţiei. Conform FP, Ciurel a fost numit de un Consiliu de Supraveghere cu mandat interimat limitat. În plus, Ciurel era membru PSD, ceea ce contrazicea o ordonanţă de urgenţă care se referă la depolitizarea managementului din companiile de stat.
În vremea mandatului său, CEO a ajuns compania cu cele mai mari pierderi raportate de o companie de stat. Iar Ciurel a preluat-o de la un plus de 118 milioane de lei.
Totodată, a crescut valoarea creanţelor de la 300 milioane de lei, în 2012, la un miliard de lei, în 2014. În plus, plăţile restante au trecut de 50 de milioane de lei în 2014, deşi în 2012 acestea erau la nivelul 0.
Cum s-a ajuns aici? Răspunsul îl putem găsi chiar în controlul pe care Curtea de Conturi l-a făcut la CEO iar raportul întocmit a dezvăluit numeroase nereguli. Una dintre acestea a fost descoperită după derularea exportului de cărbune în Serbia, extrem de păgubos pentru CEO întrucât compania a fost prejudiciată cu 8,4 milioane de lei, conform inspectorilor Curţii. Raportul susţine că exportul cantităţii de 1,2 milioane de tone de cărbuni din Oltenia în Serbia s-a făcut prin compania BVA Coal din Constanţa, o societate ce este controlată de personaje din anturajul interlopului Sergiu Băhăian, condamnat pentru asasinate la comandă. La data semnarii contractului, preţul de livrare a fost sub costul de producţie din acel moment, conform Curţii de Conturi. În plus, CEO nu a încasat nici garanţia de bună execuţie de 780.000 de euro stabilită în contract. Conducerea CEO a încheiat în schimb un act adiţional acceptând bilete la ordin în locul unei scrisori de garanţie bancară.
În raportul de control a Curţii se scupe că după verificarea documentelor s-a constatat că CEO a încheiat contractul de livrare de cărbune cu 13 euro, adică 58 lei/tona, dar că la data semnării, 9 decembrie 2014, preţul era sub costul de producţie realizat pe primele 11 luni din 2014, adică de 65 lei/tona. „Având în vedere costul unitar de 65,22 lei/tonă, realizat cumulat pe 11 luni, care se
calculase la data încheierii contractului şi preţul de 13 euro/to, adică 58,175 lei/tona, calculat la cursul de 4,4750 lei/euro la data încheierii contractului, respectiv la 19 decembrie 2014, rezultă că societatea a încheiat contractul în condiţiile în care ar rezulta o pierdere de 7,045 lei/tonă, respectiv o pierdere totală estimata de 84.540.000 lei”, se spune în raportul Curţii de Conturi.
Totodată, CEO nu a ţinut cont de cheltuielile suplimentare pentru a aduce lignitul la granulaţia de 0-60 mm dorită de cumpărător.
Fostul ministru al Energiei Andrei Gerea a declarat la un moment dată că a identificat posibile aspecte penale în derularea acestui contract și că a informat oficial DIICOT-ul. Ulterior, Ciurel a recunoscut că firmele de transport au fost înșelate de interlopii din Constanța, nu au fost plătite și ”plâng pe la ușa” directorului CEO.
În afară de exportul de cărbune, Curtea de Conturi a mai constatat că în perioada 1 ianuarie 2010-31 decembrie 2012, au fost încheiate, atât de fostele complexuri (Turceni, Rovinari, Craiova) şi SNLO, câtşsi, ulterior, de CEO, contracte cu trei firme în valoare totală de peste 350 de milioane de lei. Ulterior, aceste contracte au fost suplimentate cu acte adiţionale. Conform raportului, citat de Ziare.com, în perioada amintită conducerea Complexului Energetic Rovinari, din care făcea parte atunci Tiberiu Trotea – director general, Vasile Avram – contabil sef, Ion Rebedea, director Comercial sau Emanoil Dragomirescu – director comercial adjunct, a încheiat acte adiţionale la trei contracte de achiziţie publică prin care valoarea acestora a fost suplimentata cu peste 20%. Cele trei contracte au cumulat un plus de 7,1 milioane de lei, bani care au ajuns la firmele TPSUD Bălteni, Succes Nic Com şi Expres Transport SRL.
Unul dintre acţionarii CEO, Fondul Proprietatea, a dat în judecată zece directori de la Complex, printre care Laurenţiu Ciurel şi Constantin Bălăşoiu, şeful de la termocentrala Craiova, pe motiv că au prejudiciat compania cu peste 200 milioane de lei. Potrivit FP, prejudiciul a fost cauzat de continuarea livrărilor de cărbune şi agent termic, fără bani, la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) şi CET Oradea, două companii aflate în insolvenţă. Conform Pandurul.ro, la acest moment, creanţele CE Oltenia asupra altor companii de stat servite gratis cu lignit, la ordin politic, treceau de 900 de milioane de lei. Şefii din CEO au fost acuzaţi că, deşi RAAN şi CET Oradea erau rău-platnici, CE Oltenia nu a sistat livrarea, ci chiar a prelungit contractele prin acte adiţionale. RAAN avea o datorie de 28 de milioane de lei când s-a înfiinţat CEO şi era preconizată de atunci o situaţie economică grea, regia încheind 2012 cu pierderi de 2 milioane de lei cu conturile blocate. La 1 iunie 2012, CE Oltenia avea o creanţă de 19 milioane de lei la CET Oradea. Şi aici complexul a mers înainte cu livrarea de cărbune deşi se ştia că CET este aproape de insolvenţă, iar banii nu vor mai fi recuperaţi. Astfel, la 30 iunie 2013 creanţele CET Oradea la CEO crescuseră la 73 de milioane de lei.
În octombrie 2013, Complexul Energetic Oltenia încheie un contract prin care preia cu 1,8 milioane euro CET Brăila, termocentrala care folosea gaz pentru producerea energiei electrice. După două luni, CET Brăila, considerat cel mai performant grup pe gaze naturale din ţară, intră în insolvenţă. Instanţa obligă termocentrala la returnarea a 18 de milioane euro către creditori. „Proprietarii acelei termocentrale, care se numea Termoelectrica la momentul respectiv, avea o datorie de 27 de milioane de lei. Acea termocentrală a fost modernizată, nu de mult timp. O modernizare extrem de spectaculoasă, cu 50 de milioane de dolari luaţi de la Banca Mondială. În bunul stil românesc, după ce s-a terminat modernizarea, s-a hotărât că
trebuie închisă”, a declarat Laurenţiu Ciurel pentru Digi24.
Un fost consilier pe probleme de energie al premierului Victor Ponta, Dan Ioan Gheorghiu, acţionar la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice şi asociat la Romelectro, a obţinut zeci de contracte de la CEO. Potrivit presei centrale, de la înfiinţare, CE Oltenia a atribuit ISPE 29 de contracte prin proceduri fără anunţ de participare, contractele vizand în principal elaborarea de studii şi servicii de audit, iar Romelectro a încheiat noua contracte foarte banoase cu CE Oltenia. În total au fost 40 de milioane de euro.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.