VIDEO „PNRR nu este un proiect de țară, este un surogat. Alegerile anticipate sunt o Fata Morgana” – Interviu cu Vasile Dîncu

Pe zona scenei politice, el militează împotriva alegerilor anticipate, pe care le consideră o „Fata Morgana” care nu ar debloca țara, ci doar ar prelungi o configurație politică incompatibilă. Citând sondaje recente, Dîncu propune pentru România un consens politic real, care să depășească actualul „consens negativ” în care 90% din populație consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, cu AUR clasându-se pe prima poziție în intenția de vot.

Vasile Dîncu a abordat și rolul UDMR în actualul context politic, subliniind că formațiunea va trece categoric pragul electoral. Dincolo de calculele pragmatice inerente, el descrie partidul maghiar drept un factor de stabilitate și „adultul din încăpere”, capabil să echilibreze viața politică.

În final, a discutat despre viitorul apărării Uniunii Europene, remarcând eforturile masive pentru obținerea unui buget dedicat. El a propus, ca soluție la dependența de 70% de piața de armament terță (SUA, Israel, Coreea de Sud), construirea unei industrii europene proprii de apărare, ca pilon de bază complementar NATO, avertizând totodată că aceste fonduri militare nu trebuie tăiate din bugetele vitale pentru coeziune sau agricultură.

Eșecul PNRR. „Am pus acolo toate nerealizările noastre din ultimii 30 de ani”

Cotidianul: Intrăm direct în teme. Avem un PNRR care este acasă și pentru care unii parlamentari au lucrat aici, la Parlamentul European. Cine este vinovat pentru un eventual eșec al acestui PNRR și pierderea a încă 5 miliarde de euro? Programul e din 2021. Au fost destui premieri, și Florin Cîțu, și Nicolae Ciucă, și mai ales Marcel Ciolacu, și Ilie Bolojan, și nenumărați miniștri, inclusiv de la PSD, care n-au implementat la timp jaloanele.

Vasile Dîncu:  În primul rând, PNRR-ul a fost construit de o manieră… adică n-a fost făcut cu realism. Am pus acolo, în PNRR, toate nerealizările noastre din ultimii 30 de ani, toate reformele nefăcute, de la reforma pensiilor, a salariilor, legea salarizării unitare, la toate proiectele noastre, toate nerealizările noastre. Și de aceea avem, în primul rând, o eroare de concepție. Trebuia să alegem mai bine proiectele pentru PNRR.

Sunt multe țări care au făcut, de exemplu, în PNRR, au luat unul sau două domenii pe care au vrut să le dezvolte foarte mult. Spania, de exemplu, cred că a luat în PNRR foarte mult, mai ales economia verde, în care a investit foarte mult; în economia verde, în ecologie și celelalte. Foarte puține țări au încercat să facă o dezvoltare a societății holistică, să ia toate lucrurile pe care să le facă.

Deci asta ar fi o problemă care a fost la concepție. A fost și o altă problemă la concepție. Din păcate, USR-ul și cel care s-a ocupat de asta, era europarlamentar atunci. Ne-au adus în parlament doar niște direcții, au fost niște dezbateri publice simulate. Deci am aflat mult mai târziu despre acest proiect când era aproape gata. Deci nu a fost o dezbatere publică pentru acest proiect.

Jaloanele nerespectate și guvernele din 2021 încoace

Nu că prin dezbatere publică s-ar fi realizat cele mai multe lucruri, dar era important să afle lumea și asta. Apoi a fost o problemă de implementare. Eu cred că este tipic românesc faptul că am ajuns în ultimele trei luni să ne grăbim, să facem o grămadă de proiecte foarte importante. Am amânat mereu de la guvern la guvern. S-au amânat jaloanele și am ajuns să fim pe ultima sută de metri și să improvizăm. Pentru că cu siguranță o să improvizăm.

Nu o să ne iasă o parte din aceste legi. Eu îmi aduc aminte de codul urbanismului. Codul urbanismului l-am început eu când eram ministrul dezvoltării regionale și administrației publice în 2016. Atunci am început primele dezbateri pentru codul urbanismului. Am dat primul draft. Din 2016 au trecut deja 10 ani și acum trebuie să ne grăbim pe codul urbanismului pentru că trebuie să luăm niște bani europeni.

Ar fi trebuit să avem curajul să ne asumăm o serie de reforme pentru administrația noastră și pentru România în cadrul unui proiect integrat de țară. PNRR-ul nu este un proiect de țară. Înlocuiește. Este un surogat pentru un proiect de țară și într-adevăr că așa arată. Dar nu are coerența unui proiect de țară în care oamenii să se recunoască în proiectele respective, să le accepte. Oamenii vor PNRR-ul doar pentru ca să primim niște bani europeni, nu pentru că ar fi necesar pentru dezvoltarea noastră.

Pierderi și câștiguri privind noua lege a salarizării

Este tipică dezbaterea legată de legea pensiilor, de legea salarizării. Pierdem 700 de milioane. În schimb, legea salarizării ne costă mult mai mult pentru că avem de adus câteva miliarde după aceea în anii care vin. Deci, practic, nu avem un câștig net. Ar fi un câștig net dacă, într-adevăr, legea salarizării ar fi o lege care să aducă progres în societatea noastră. Ori despre asta nu sunt sigur.

Deci, ca să răspund foarte sintetic, deși am răspuns foarte lung aici, pentru nerealizările din PNRR, suntem de vină cu toții. Stilul românesc de a face politică și stilul românesc de management.

Alegerile anticipate și sondajele. „Trăim un fel de consens negativ”

Cotidianul: Pentru că sunteți profesor, cum vedeți soluția anticipatelor, care este pe masă din ce în ce mai mult acum, în ultimul timp?

Vasile Dîncu: După părerea mea, este o Fata Morgana. Este o iluzie. Am făcut recent câteva cercetări, am văzut câteva cercetări legate inclusiv de ideea de alegeri anticipate. Dacă ne uităm într-un studiu foarte recent, o să vedem că 60% dintre oameni sunt disperați. 90% dintre ei cred că direcția în care merge țara este greșită. Trăim un fel de consens negativ, în care toată lumea știe ce nu merge, dar nimeni nu vrea să fie alături la o soluție despre cum trebuie să facem în viitor. Soluția, în schimb, a alegerilor anticipate nu va produce o schimbare esențială dacă ne uităm în sondaje la configurația politică.

Adică vom crea o configurație politică care are șanse și mai mari de blocaj sau de a continua blocajul. Se va schimba un pic ordinea partidelor, probabil că AUR va ajunge primul partid, dar dincolo de asta vom avea din nou trei blocuri incompatibile unele cu altele, care și-au tras linii roșii între ele și nu vom putea crea o majoritate. Deci nici AUR nu poate crea o majoritate, dar dacă rămânem la actuala incompatibilitate între PSD, USR și PNL, atunci va fi imposibil să facem un guvern.

Deci vom cheltui o grămadă de bani, vom crea speranțe deșarte și soluția anticipatelor până la urmă nu va fi o soluție de a debloca. Cred că trebuie totuși să mergem împreună cu celelalte partide, să trecem peste emoții și să construim până la urmă o variantă de consens. Chiar dacă se referă la o rotativă, până la urmă fiecare trebuie să lase câte ceva din actualele ambiții și orgolii politice pe care le are.

PSD și liniile roșii

Evident că o să mă întrebați imediat ce lasă PSD-ul aici. PSD a avut foarte puține linii roșii. Ni s-a spus să preluăm noi guvernarea pentru că e principiul ăla vechi, cine a stricat, să strângă. Și am spus că putem să mergem, să preluăm guvernarea. Până la urmă ni s-a spus că nu mai preluăm guvernarea, că vor cei de dreapta să facă o guvernare între PNL, USR și UDMR. Este foarte greu să acceptăm, după ce am acceptat, fiind primul partid care ar fi trebuit să dăm prima dată premierul într-o coaliție, am acceptat să dăm PNL-ului această șansă de a deschide guvernarea.

Acum, din nou, să acceptăm într-o alternativă, ni se cere să acceptăm ca un premier sau un guvern în același timp de dreapta, ca să continue asta. Să zic că alternativa ar fi trebuit să se accepte un guvern al PSD, condus de Sorin Grindeanu, și după aceea, doar în ultimul segment, să vină un guvern al liberalilor. Altfel, noi nu putem să acceptăm o altă soluție. Am acceptat foarte multe soluții, avem foarte puține linii roșii în acest moment, dar chiar așa, să devenim susținători mereu ai unor partide care au 10% sau 14%, care se află pe locurile 3 și 4 în ierarhia partidelor, totuși mi se pare că este un lucru nefiresc.

Scorul PSD

Cotidianul: La ce scor vedeți PSD-ul?

Vasile Dîncu: PSD-ul se află între 20% și 23% în sondajele firești, sondajele care respectă metodologia, și se află într-adevăr din păcate pe locul 2, după un AUR care este între 35% și 40%. Astea sunt rezultatele unor sondaje pe care le-am văzut eu în acest moment. Sigur că sondajele sunt doar un indicator pentru ceea ce s-ar întâmpla atunci când sunt alegerile, când apar alegerile, dar entuziasmul unora care cer acum alegeri anticipate, crezând că scorul lor va fi mult mai bun și că vor câștiga alegerile pe baza faptului că și-au construit un erou momentan al austerității sau alte idei, sunt iluzii și speranțe deșarte.

Mișcarea electoratului, până la urmă, și a intenției de vot va fi dată de indicatorii percepției economice. Și dacă ne uităm în sondaje, o să vedem că față de anul trecut, rezultatul guvernării domnului Ilie Bolojan a fost că vreo 65%, dacă nu mă înșel, trăiesc mai prost, au mai puțini bani decât aveau anul trecut. De asemenea, sunt vreo 40% și ceva care au bani numai pentru strictul necesar.

Iluzia intențiilor de reformă

Nu ne putem aștepta ca acești oameni care trăiesc o situație economică disperată să aprecieze niște reforme, iluzii sau niște intenții de reformă a statului care de fapt nu s-au manifestat. Pentru că orice reformă până la urmă trebuie făcută pentru ca să optimizăm societatea și bugetul, nivelul de trai al oamenilor. Sigur, chiar dacă nu așteptăm rezultate imediate.

Și totuși, vedem că situația de la lună la lună se înrăutățește pe indicatorii financiari și economici cei mai importanți. Așa încât cei care visează că prin alegeri anticipate vor câștiga puterea, se iluzionează. Trăim într-o societate a unui consens negativ în care există puține speranțe pentru viitoarele partide.

În sondaje, la categoria „cine este vinovat pentru situația actuală”, pe primul loc se află categoria pe care oamenii au spus-o: toate partidele. Asta înseamnă că în cazul unor alegeri anticipate am putea să avem și o prezență foarte mică la vot, chiar dacă oamenii în sondaje spun, vreo 60%, că s-ar duce. Și aceasta va fi una din atitudinile față de clasa politică. Și ar fi încă o dovadă a eșecului pe care îl avem în acest moment pentru clasa politică.

Cotidianul: PNL și USR unde se situează?

Vasile Dîncu: PNL și USR… PNL are poate o mică creștere în ultima perioadă, în jur de 15-16%, USR în jur de 10%. Acum sigur că apar sondaje cu diverse metodologii, de diverse forme, dar echilibrul este acesta în acest moment.

Rolul UDMR: „Pare adultul din încăpere”

Cotidianul: Mai am câteva întrebări referitoare la UDMR. UDMR trece pragul? Există un risc ca scorul UDMR să fie modificat după schimbarea regimului de la Budapesta?

Vasile Dîncu: UDMR nu trece pragul? Veți vedea că trece pragul. Pentru că dacă nu ar fi și foarte multe voturi din România Mare, nu doar din zona secuiască, atunci cred că ar fi o mai mare dificultate. Dar dincolo de acest lucru, care este o observație statistico-electorală, ca să zic așa, UDMR-ul este un partid al stabilității. Și în ultima vreme este un partid care, prin liderul sau prin oamenii săi, caută mai degrabă echilibrul, caută crearea de majorități.

Deci aș putea să spun că UDMR-ul are un efect pozitiv asupra vieții politice din România. Chiar prin modul în care se plasează mereu la mijloc, pare adultul din încăpere, așa cum le place lor să spună, și ca oameni, așa, n-am ce să spun. Cred că au demonstrat în ultima vreme că este chiar așa, chiar dacă noi știm că în spatele fiecărei intenții sau afirmații generoase din partea UDMR-ului există și un calcul pragmatic.

Să ia câteva ministere, cereri de secretari de stat. Dincolo de asta, cel puțin ca atitudine, UDMR este un factor de stabilitate în România în acest moment.

Apărarea Europeană „Începe prin a construi o bază industrială pentru echipamente militare”

Cotidianul: Ce se mai discută despre Scutul Democrației Europene și eventual despre Armata Europeană, pe viitorul acestei idei?

Vasile Dîncu: Da, este o dezbatere destul de vie aici, în Parlamentul European. Astăzi am avut chiar un an al Democrației, în care am discutat despre influențele pe care social media și platformele le au asupra minții oamenilor. Am avut de asemenea un studiu despre drone și despre un centru de excelență legat de drone, pe care l-au înființat belgienii aici și care va deveni centru de excelență al Uniunii Europene. Dezbaterile sunt vii.

Deocamdată, marea noastră bătălie în acest moment este legată de viitorul cadru financiar, care va însemna bugetele din viitorul cadru financiar al Uniunii Europene, în care va fi un buget important pentru apărare. Sunt multe programe în zona apărării care au fost lansate în Europa acum, dincolo de cele de sprijinere a Ucrainei, cel legat de scutul de drone, programele care sunt ale Agenției Europene pentru Apărare. Sunt foarte multe programe, dar acum ne luptăm pentru buget.

Bugetul pentru apărare

Sperăm ca bugetul pentru apărare să nu impieteze asupra bugetului de coeziune, care este foarte necesar, mai ales pentru țările noastre. Pentru România, bugetul de coeziune este important și sper că nu se va reduce din bugetul de coeziune pentru apărare sau, cum s-a spus la un moment dat și s-a încercat, să se reducă din bugetul pentru agricultură pentru ca să se dea bani la zona apărării. Suntem în negocieri puternice, vom reveni în septembrie și cred că va fi o toamnă fierbinte, pentru că va trebui să alocăm și banii pentru proiecte europene.

Vorbesc de banii direct din buget, pentru că programul SAFE, de exemplu, este un program bazat pe promotori, care nu intră în bugetul nostru firesc. Dar cred că suntem pe punctul, ca să zic așa, să convingem pe toată lumea că este nevoie de un pilon autonom în NATO al unei armate europene. Poate nu o să o numim așa, chiar Armata Europeană, dar avem experimente și experiențe în cazul NATO în care interoperabilitatea funcționează deja.

SAFE și NATO

România participă în fiecare an, de exemplu, Armata Română participă în fiecare an la minimum 10 aplicații internaționale în zona NATO; în zona navală, aeriană, terestră, au loc și în România aplicații în fiecare an cu alte armate. Deci avem o oarecare experiență. Acum încercăm să construim prin programul SAFE, dar nu numai prin programul SAFE, ci o industrie europeană de apărare.

Să începem să ne producem noi înșine ceea ce avem nevoie. Pentru că în acest moment, dacă mă uit în anii trecuți, 70% din achizițiile pentru armament ale Uniunii Europene, ale țărilor Uniunii Europene, vin din țări terțe. Adică din Statele Unite, Israel sau Coreea de Sud, ca să îi spun numai pe cei mai importanți, ca să spun așa. Deci cred că Armata Europeană, ca să sintetizez așa, începe prin a construi o bază industrială pentru fabricarea de echipamente militare.

Asta este începutul. Firesc că, încet-încet, cred că vom găsi cea mai bună legătură între NATO și Uniunea Europeană, pentru ca să nu trebuiască să investim inutil, să dublăm capacități, unde nu avem nevoie. Noi, țările noastre, au același buget și procentul pentru NATO, și banii pentru apărare.

Așa încât, va trebui să găsim o compatibilitate și o complementaritate între NATO și Uniunea Europeană. Eu sunt sigur că, încet-încet, vom găsi. Chiar dacă acum, la nivelul acesta, încă există supărări pe Europa din partea președintelui Statelor Unite, dar instituțiile funcționează mai bine decât oamenii.

CITEȘTE ȘI

Victor Negrescu: „Partidul care va face guvernare cu AUR va risca să dispară” – PODCASTURILE COTIDIANUL