Politica! Politica! Politica! – SF Politic

Totul e vălurit, ce să mai vorbim! Îi spun asta lui Temistocle Popa, el râde cu gura până la ureche. Am auzit prin vecini că vrea să-și facă partid, să trăiască și el ca un belfer, ce să mai vorbim ! Ah, Politica! Vălurită în toate cele. Valuri, valuri de politicieni se rostogolesc prin istoria lumii, cine să-mi mai aducă aminte de ei ? Aflarea Politicii e suprema libertate. E spiritul liber, neîncătuşat, insurgent, violent. Spiritul liber violentează Politica părând a vrea s-o ia cu orice preţ în stăpânire.

Tocmai de aceea cu virulenţă purcede la citirea semnelor şi interpretarea lor, tocmai de aceea totul este text, fie autostradă, fie supernovă, fie muzică de film. Totul reductibil la propoziţie sună ca şi cum ar fi o sentinţă. Are parfum. E uşor dictatorial. E mistic. De neconceput, neliniştitor. Panoramând, scrutând orizontul, privirea observatorului întâlneşte textul devenind propoziţie a lui. Problema e dacă observatorul se va gândi pe el însuşi ca aparţinând textului, ca fiind al Politicii prin observare şi mărturie.

Așa că, ascultați aici! ASIO, HNA, KGB, OSA, MOSAD, ABIN, CSIS, BIS, DAS, SAS, NIS, POA, DGI, PET, FEA, SND, HHT, ISAFP, DGSE, BFV, PANO, BIN, VEVAK, CESIS, NSS, BAS, AIVD, AW, NUR, MOT, SIRP, M16, FSB, ISD, MUST, KAPP, CIA, KBH, DISIP, și alte câteva sute și sute de servicii secrete mai mici sau mai mari, stau ciotcă pe Dâmbovița, toate cu ochii-n patru, tevatură mare de tot, nu e de joacă. Bebe mă trage de mânecă, zice, uite-l pe ăla de colo, e din Venezuela, colonel, ăla de colo, vezi, lângă Arcul de Triumf, e din Budapesta, stă la taclale cu generalul din Singapore, ăla, cheliosul, vino mai aproape, o vezi pe aia, blonda aia, e colonel din Israel, lângă ea e un colonel din Polonia, franțujii s-au grupat la Inter, spaniolii pe Batiștei, cei din Maroc se plimbă prin Herăstrău, în Cișmigiu e o îmbulzeală de nu te vezi, portoricani, senegalezi, columbieni, cehi, austrieci, greci, peruani, egipteni, iranieni, ăștia din Siria se dau în vorbe cu chinezii pe la Dragonul Roșu, Primăria capitalei, gata, frate, e luată, au luat-o rușii aseară după o ceartă zdravănă cu americanii, acum stau cu toții ca pe ace, o să fie păruială mare pe după-amiază, hai s-o ștergem la Predeal sau la Govora sau la Sulina, la Sulina e bine că luăm vaporul și ne ușchim înspre Bosfor, că turcii tot sunt certați cu Europa și-or să ne dea drumul la barieră, vin și ei în București, mâine dimineață vin buluc, garnitura e completă, or să apară și venusienii și marțienii, că și ei au servicii secrete gârlă, comasate în România, la Sarmisegetuza, în Bucegi și pe Ceahlău, mi-a zis Gore că poa’ să ne ia cu planorul, să zburăm direct în Martinica, să nu mai știe nimenea de noi, nu te mai codi, frate, ce să mă mai codesc, uite că spionii se enervează, cică or să facă o baricadă ăștia din Europa de Vest în contra celor din Europa de Est, Filofteia din Piața Chibrit zice că a vândut pe sub mână niște mitraliere unora din Zanzibar, ce te bagi Filofteie, ea râde, lasă să nu creadă ăștia că om fi niște fraieri, ce să zică și ea, florăreasa.

Se pricepe ea la Comunicare? Ah, nu! Cum comunicăm între noi şi de ce o facem!? De ce ne povestim diverse chestii? De ce nu ne mai tace gura  de dimineaţă şi până seara? Introvertiţii au şi ei gura mare numai că e întoarse înspre sinele lor. Să vezi ce zumzăială e în mintea lor! Cum comunicăm între noi şi de ce o facem!? Uneori comunicăm nasol, adică nu comunicăm. Dăm din umeri, pur şi simplu. Dar şi asta e o comunicare, nu? De fapt comunicăm tot timpul. Dar cum? În multe feluri. La ce ne foloseşte comunicarea asta de neoprit?

Universului puţin îi pasă de noi. Ca să ucidem singurătatea asta a noastră cosmică, inexplicabilă, inventăm tot felul de poveşti, de ficţiuni care să ne susţină mintea, să n-o luăm razna. Comunicăm în multe feluri. Prin culori, prin sunete, prin gânduri, prin simboluri. Dar orice comunicare presupune o strategie. O mulţime de oameni câştigă o pâine bună din filozofia comunicării. Alţii câştigă o pâine albă din critica criticii comunicării. Când conducem o anume maşină, comunicăm. Când răcnim unii la alţii comunicăm. Avem şi VIP-uri în Comunicare. Ele dispar însă repede fiind halite de alte VIP-uri care se răspândesc ca furnicile prin noile media. Tăcerea ar fi vecină cu nebunia sau cu moartea Universului.

Viul este Comunicare. De ce? De ce Viul trebuie să fie comunicare?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.