Povestea gazului ieftin

În perioada decembrie 2006-decembrie 2008, Varujan Vosganian, iar în perioada decembrie 2008-septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri ai Economiei, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern şase ordine, respectiv trei memorandumuri în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului constituit de către Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al Interagro, conform DIICOT. A fost vorba despre discounturi comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, compania lui Niculae, om de afaceri aflat în prezent după gratii în urma condamnării primate în Dosarul Mită la PSD, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum şi gaze naturale doar din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care Interagro înregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzând un prejudiciu de peste 60 de milioane de euro statului român, conform DIICOT.

Procurorii susţin că demersul miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-a realizat în condiţiile în care Interagro înregistra o datorie reprezentând cca. 70% din bugetul anual al Romgaz, fiind grav afectate principalele activităţi ale companiei de stat. Astfel, susţin procurorii DIICOT, „societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale”.

Procurorii a afirmat că, prin activitatea miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, respectiv prin vânzarea preferenţială către Interagro a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate „a fost plasată într-o veritabilă poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale”. Mai mult, Romgaz şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, prin folosirea Romgaz în favoarea Interagro, contrar scopului pentru care Romgaz a fost înfiinţată, „s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României”.

În Dosarul Romgaz, au fost anchetaţi Marcel Piteiu, fost directorul general al Romgaz, Ioana Apan, fost director în Ministerul Economiei şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei, Adriean Videanu şi Varujan Vosganian, foşti miniştri ai Economiei, Dan Victor Alexandru, fost secretar de stat în Ministerul Economiei, Eugen Mitea, fost director adjunct al Romgaz, Alpar Kramer, fost director comercial.

Vreme de 16 luni, din iulie 2009 până în octombrie 2010, combinatele chimice ale lui Ioan Niculae au consumat gaz doar din producţia internă de la Romgaz, de trei ori mai ieftin la vremea aceea decât cel adus din Rusia, în baza unei legi aprobate de Parlamentul Romaniei prin care favoriza consumatorii intreruptibili, categorie la care se incadrau şi unităţile respective. Actul normativ a fost dat ca urmare a scăderii consumului intern de gaze pe fondul crizei economice şi implicit a importurilor de la ruşi. Din 2010 s-a reunţat la acest regim, iar Interagro a fost nevoită să cumpere gazul la preţ de coş, în care era inclusă şi componenta de import.

Combinatele lui Niculae (Amurco, Amonil, DonauChem, GaProChemical şi Nitroporos) au primit gaze de la Romgaz la un preţ de 150-155 de dolari/1.000 mc comparativ cu preţul de coş pe care îl aveau înainte de 1 iulie 2009, de aproape 200 de dolari/1.000 mc, în care era inclus şi gazul venit din Rusia. În plus, acestea au fost beneficiarele unui discount de 30 dolari/1.000 mc, printr-un ordin dat de fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu. Astfel, Interagro a cumpărat cel mai ieftin gaz din România. Discountul respectiv s-a acordat în condiţiile în care firmele lui Niculae aveau atunci datorii la stat de 100 milioane de euro.

„Activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN Romgaz SA (unitate prevăzută de art. 145 C.pen.) în direcţia dorită de interesele grupului infracţional. Deopotrivă, prin acţiunile grupului infracţional a fost împiedicată desfăşurarea normală a activităţii SNGN Romgaz SA, creându-se astfel dificultăţi semnificative în buna desfăşurare a activităţii acestei societăţi. Astfel, a fost creată o stare de fapt de natură să ameninţe bunul mers al economiei naţionale în domeniul gazelor naturale, dar şi în ansamblu prin repercusiunile negative asupra întregii economii naţionale”, se arată în cererea DIICOT.

Politica de subvenţionare mascată a combinatelor chimice a dus la secătuirea depozitelor de gaze, astfel încât România a fost nevoită în iarna 2010-2011 să îşi mă¬rească volumul de import până la un nivel-record, iar factura pentru gazul adus de afară a crescut consistent. Astfel, dacă în perioada noiem¬brie 2009-februarie 2010, în plin regim de favorizare a intrerup¬tibililor, gazul de la ruşi a costat 300 de milioane de dolari, între noiembrie 2010 şi februarie 2011 factura a sărit la aproape 550 de milioane de dolari, cu peste 80% mai mare. Nivelul acestora a ajuns pentru februarie 2011 la 41,5% din consum, o situaţie nemaiîntâlnită până atunci. Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale, consumul in¬tern era asigurat în proporţie de 70% din producţia intern şi 30% din import.

De fiecare dată când autorităţile mai strângeau robinetul subvenţionării mascate, Ioan Niculae ameninţa cu scoaterea în stradă a celor 7.000 de muncitori pe care îi avea la combinate, pentru a pune presiune pe Guvern. Combinatele sale consumau gaze naturale cât toate CET-urile din ţară la un loc şi mare parte din producţie de îngrăşaminte, care utilizează gazul în proporţie de 60-70%, mergea în străinătate. Cu alte cuvinte, vreme de 16 luni, România a subvenţionat prin gaze ieftine agricultura altor state, cu Turcia în frunte.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.