Civilizație și nepăsare în București (fotoreportaj)

Un cerșetor cu chip de Moș Crăciun, așezat pe un carton, urmărește cu privirea trei veseli liceeni ce-i trec prin față.

Un adăpost de ploaie pe malul lacului Floreasca este năpădit de grafitti și de inscripții ca în grotele de la Altamira și Lascaux. O creangă mare plutește nestingherită lângă un ponton de agrement așezat pe malul lacului Floreasca. Clădiri ultramoderne de birouri se zăresc prin ruptura unei balustrade a pontonului de agrement. O grămadă diformă de pământ amestecat cu resturi de beton și lemn zace abandonată în fața Aeroportului Internațional Aurel Vlaicu din Băneasa. Buruieni și flori sălbatice cresc în voie înaintea complexului comercial din Băneasa, unul dintre cele mai mari din România.

„DeReglat în România″ (fotoreportaj)

Desene și semne nelizibile împodobesc un gard metalic instalat provizoriu pentru protejarea lucrărilor de renovare a clădirii Cercului Militar Național de pe Calea Victoriei. Un amalgam colorat de reclame, rupturi și mâzgăleli se afișează aproape de Teatrul de Revistă Constantin Tănase. Curtea unei fabrici abandonate și vandalizate are gard comun cu mall-ul Veranda de lângă Piața Obor.

Am dorit să înfățișez în fiecare fotografie contrastul între normalitate și amoralitate, între superb și nonvaloare, între frumusețe și caricatură, între civilizație și subcultură, între seriozitate și nepăsare, între artă și prost gust, între răutate și lucrul bine făcut, între suferință și bucurie.

Text și foto de Ion-Oroles Manolache

   

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Author

21 de Comentarii

  1. Aceasta-i ” Rominia educata!”Fenomenul s-a raspindit peste tot. Nepasarea autoritatilor si lipsa de civism….

  2. Păi, na,..Poate nu știi plăcerile bucureștenilor,. Haos, zgomot, mizerie pîn la glezne, mahala și mahalagioaice dispuse oricînd la ”pedeapsă”, doar intr-una o comit,..cu cine se nimerește..Și concurența faunei bipede tuciurii de care urlă mai tare,..

  3. A fost, mai este?, încurajat de cei ce conduc. Au mâzgălit pe la-nceputuri vagoanele tramvaielor făcute-n România. Concursuri de mîzgălituri, numite grafiti, organizate de oameni din primării.

  4. Bucurestiul a ajuns capitala bombardierilor, interlopilor, miilor de saraci din rural, fara educatie veniti sa isi gaseasca un rost in oras. Numarul celor de etnie roma s- a dublat. Se umbla in Bucuresti in maieu, fuste si bermude f. scurte, slapi, cu valuri de coji de seminte. Gunoaiele se arunca oriunde, cosurile de gunoi se distrug, bancile la fel. Se face picnic oriunde pe iarba si nu in locuri amenajate, cu cainii alaturi care isi lasa excrementele peste tot in iarba. Se face plaja pe pontoane in parcuri si nu in stranduri. Se rupe si se distruge tot ce se poate. Dar politie locala zero, si amenzi zero. Doar partea centrala a orasului este ceva mai curata, dar periferiile vai de ele?!!!

  5. Asa cum viata cetateanului iesit din casa este la discretia oricarui criminal sau dement care are o pofta subita sa ia viata cuiva, la fel peretii si orice suprafata exterioara se afla la discretia unor nemernici care isi bat joc de munca unor oameni.
    Aceste specimene lasate de capul lor mazgalesc ceea ce au varuit si vopsit bietii proprietari cu cheltuiala si cu munca lor.
    Chiar daca unele ,,opere” au un oarecare inteles, nu gasesc nimic estetic in aceste carcalituri pe care unii le admira si le incurajeaza. Sunt penibile.
    Toate sunt doar bataie de joc si ar trebui oprite……[Rumburak]

  6. ehhhh …paraseala ca si pasajele de trenuri sau pe sub caile ferate=adevarate focare de infectie!!! ( nu stiu daca mai gasesti pe youtube video si de la Dan Negru ).
    aia ca aia dar cand te trezeste gunoierul =emigrant clandestit adoptat de Romania sau Rromica urland la telefon /whatsappp/tiktok si latrand in limbi pe care nu le cunosti la volum de voce maxim ?

  7. În Sibiu i-a mai calmat văruind sistematic mâzgăielile. Sunt însă în pereții spre curte la școli sau laterale de clădiri (urgență stomatologie) picturi murale de mari dimensiuni. Compoziții elaborate, bizare, culori închise și stridente, imagini de scenă Untold sau alai de teatru stradal cu construcții zoomorfe. Pe undeva, ca densitate de imagini și culori, amintesc picturile lui David Siqueiros sau Diego Rivera, dar acolo e în spate altă istorie și alte fizionomii. La noi par cu mesaj de frustrare, de forțare spre Diversitate.

  8. Cate amenzinse dau pe an pentru „pictorilor” pentru „operele” lor, nu prea multe ca s-ar lasa de asemenea sporturi.

    Dar dupa 10ani de Romania educata MERITA doctorul Ciuca inca 10ani de presedinte

  9. De ce Marele Urs … NE URASTI neamul nostru cel STRAVECHI si MAJORITAR de pe acest TARAM Românesc ?
    Asta este … BOALA celor minoritari pe acest TARAM (carpato-danubiano-pontic) numit România/TARA Românilor.

  10. Ii dau dreptate Marelui Urs in ceea ce spune despre bucuresteni. Inainte de 1989 am mers la Bucuresti in multe delegatii, cu probleme de serviciu.
    Dupa ora 15 era un calvar in mijloacele de transport, doar ca nu se luau la bataie. ,,Vaco, m-ai calcat”, ,,Boule, m-ai lovit”, ,,Chioaro,….”. Eu, ca orice tzaran din provincie, eram oripilat de ceea ce vedeam in Bucuresti si faceam pe dracu-n patru sa nu ma prinda ora 15:00, fapt care uneori nu-mi reusea si volens nolens trebuia sa particip la calvarul de acolo.
    In privinta noroaielor la fel: erau niste strazi mai rau ca la tara, care dadeau in Antiaeriana, aproape de Calea Rahovei, iesirea spre Sos. Alexandriei. Nici macar pietruite nu erau. Nu mai plouase de o luna si inca erau balti in mijlocul ulitei. Ce putea fi acolo pe ploaie, nu-mi imaginez……[Rumburak]

  11. Face parte din cultura actuala Woke ( de fapt e unul din modelele de inceput , cica cultura a protestului). Cum cultura bunului simt e eretica in momentul de fata ,e inlocuita de alte modele, deci cat de dezvoltata e in marile orase „cultura grafitii” poti vedea nivelul de infestare al societatii respective (al tineretului) cu „cancel culture ” de acum si proportional vezi „nivelul de gospodari” ai alesilor urbei.

  12. Aspectul de soios , de murdar , al cladirilor din Bucuresti , este dat de aceasta vandalizarea , distrugere cu grafiti ! Pur si simplu iti vine sa plingi cind vezi atita neputinta , delasare , puturosenie , a autoritatilor . Incepind cu Johanis care traieste si el in BUC. pina la primarul de sector . Derbedeii care vandalizeaza nu sunt multi , sunt cunoscuti de politie , dar nu se face nimic pt. a fi opriti … camere de luat vederi , amenzi pt. ei si pt. parinti lor , etc. Adica IMPLICARE ! VOINTA POLITICA !

  13. STATORNICIA si CULTURA unei asezari sta in ISTORIA si CIVILIZATIA sa, de-a LUNGUL multor MILENII!
    Si nu ‘doar punctual’ dpv. temporal …

    Conform Repertoriului Arheologic Naţional (RAN) avem:
    Epoca Paleolitic Neolitic Eneolitic Ep. Bronz Hallstatt Latène
    Bucuresti 3 18 2 35 11 33

    Epoca: Romana Romano-Bizantina Ep. Migratii
    Bucuresti 11 4 39

    Asadar … rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află Bucureștiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică.

  14. Asadar … rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află Bucureștiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică.
    Au fost scoase la iveală numeroase așezări neolitice; din perioada culturii Dudești (mil. VI BC) s-au descoperit urme la Dudești, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni.
    Din perioada culturii Boian (inceputul mil. V BC) s-au găsit urme la Glina, Dudești, Cățelu, Bucureștii-Noi, Giulești, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-a găsit una din cele mai mari necropole din Europa din perioada Boian.
    Din perioada culturii Gumelnița (sfarsitul mil. V BC) s-au găsit așezări la Glina, Jilava, Măgurele.
    S-au descoperit urme din cultura Tei (3000-1500 BC, din a doua etapă a bronzului), precum si din epoca fierului (post 1500 BC), în special din partea a doua a epocii, care coincide și cu începutul culturii geto-dacilor (post 700 BC).
    Urme ale unei locuiri îndelungate a culturii geto-dacilor s-au găsit sub mănăstirea Mihai-Vodă (500 BC – 300 AD).
    Descoperirile din secolul al IV-lea confirmă coexistența în zona Capitalei a unor populații dacice cu romanii (post 300 AD).
    Din secolele VI-VII s-au descoperit pe malurile Colentinei și Dâmboviței.
    Din secolele X-XIV urme de așezări ale culturii Dridu s-au găsit pe malurile tuturor apelor din zonă.
    La Pipera, în Bucureștii Noi, în Piața de Flori, la Crângași și la Giuleștii-Sârbi au fost descoperite așezări ale populației vechi românești din secolele X-XI.
    In pădurea Pantelimon, pe malul Lacului Tei, așezări din secolele XII-XIV.
    Începând cu secolul al XV-lea, mărturiile arheologice se completează cu izvoare scrise.

  15. Începând cu secolul al XV-lea, mărturiile arheologice se completează cu izvoare scrise.
    Printr-un document al domnitorului Mircea cel Bătrân din 1410 Bucureștiul este numit „Cetatea noastră”.
    Prima atestare documentară certă a Bucureștiului datează din 1459, prin hrisovul din 20 septembrie, a domnitorului Vlad Țepeș.
    În timpul domniei lui Radu cel Frumos orasul este numit Cetatea de Scaun București.
    Mircea Ciobanu în timpul domniei sale ridică un palat domnesc numit mai tîrziu Curtea Veche.
    Bucureștiul devine Capitala Țării Românești în 1659 în timpul domniei lui Gheorghe Ghica cand începe o perioadă de refacere și de dezvoltare.

  16. Asadar … in spatiu-timp orasul Bucuresti EVOLUEAZA la fel ca toate celelalte capitale ale lumii !
    Dar pentru un ‘provincial’ venit doar in vizite ocazionale in Bucuresti … orasul poate parea chiar INFRICOSATOR. LOCUL unde persoana in cauza, venita din fundul tarii, se poate simti chiar PIERDUTA in spatiu-timp.

    DAR … STATORNICIA si CULTURA unei asezari sta in ISTORIA si CIVILIZATIA sa, de-a LUNGUL multor MILENII!
    Si nu ‘doar punctual’ dpv. temporal …

  17. Prin Arad, Oradea sau Timișoara am văzut unele grafittiuri de mari dimensiuni, chiar foarte elaborate, de un simț estetic incontestabil și binevenite, colorând oribilitățile arhitecturale gen „baterie de găini” sau”pușcăria noastră cea de toate zilele” dându-le un design tolerabil.Am înțeles că au fost comandate chiar de administrația locală sau varii sponzori, unor artiști profesioniști dar și kilometri de semnături idioate fircalite noaptea cu un spray ieftin de vreun adolescent cu creierii înfierbântați, un dobitoc care găseste o bizară satisfacție să mânjeasca ceva și să se grozăvească cu asta.

  18. Aspectul de soios , de murdar , al cladirilor din Bucuresti se poate REMEDIA prin INVESTIREA de fonduri locale si europene in reabilitarea lor. ASTA tine doar de BUGETUL Primariei/Primariilor de Sector ale Capitalei !

    Aspectul de soios , de murdar , al magazinelor din centrul orasului Bucuresti (intre noi fie spus 90% dintre ele fiind in prezent inchise si nefunctionale) se poate REMEDIA prin MUTAREA magazinelor a 2-3 mall-uri din zona de periferie, si prin transferarea acestora in ‘locatiile actual inchise de magazine din zona centrala a orasului’ . Si astfel … orasul Bucuresti isi va REcapata SPENDOAREA si STRALUCIREA sa de ALTADATA (ca atunci cand era SOCOTIT drept ‘Micul Paris’). ASTA tine doar de VIZIUNEA Primariei/ Primariilor de Sector ale Capitalei !

    PS. Dar daca te uiti la ‘Marele Paris’ de astazi … o sa sesizezi aspectul de soios , de murdar , atat al strazilor, al magazinelor cat si al metroului !
    Iar daca te plimbi ASTAZI pe Champs Elysées (din Paris) o sa sesizezi … si numarul mare de magazine INCHISE, in detrimentul mallurilor periferice !

  19. Iar la doar 20 km de CAPITALA Românilor de astazi/orasul Bucuresti se afla vechea CAPITALA a GETO-DACILOR/Cetatea Argedava.
    Argedava sau Sargedava era o așezare getică, reședință începând cu o căpetenie dinainte de Burebista.
    Cetatea Argedava este situată în localitatea actuală Popești, lângă orașul Mihăilești, Giurgiu, și a fost declarată rezervație arheologică. Cercetările arheologice au descoperit acropola cetății dacice Argedava, cea mai importantă așezare din Câmpia Munteniei, în care se presupune că și-a avut reședința regele Burebista. Menționată în decretul dyonisopolitan în cinstea lui Acornion din Dionysopolis.
    Textul inscripţiei care incepe asa:
    „[Acornion al lui Dionysios a condus o solie] împreună cu tovarăşii săi de drum cu unul fiu al lui Theodorus şi cu Epi…, pe cheltuiala lui personală, a plecat în solie călătorind departe şi ajungând la Argedava, la tatăl aceluia şi întâlnindu-l, totdeodată a obţinut de la el …, oraş … şi a dezlegat poporul…” (DECRETUL DIONYSOPOLITAN ÎN CINSTEA LUI ACORNION/48 BC).

    Iar in Repertoriul Arheologic Naţional (RAN) avem despre ARGEDAVA:
    104172.01 Situl arheologic Argedava de la Popeşti – Nucet. Aşezare Eneolitic (cultura Gumelniţa/4900-3000 BC), Epoca bronzului timpuriu (cultura Glina, 2600-2500 BC), Epoca bronzului (cultura Tei / II, III, 1800-1550 BC), Epoca bronzului târziu (Tei / IV-V, 1550-1300 BC), Epoca bronzului târziu (cultura Radovanu 1300-1200 BC), Hallstatt timpuriu (cultura Pre-Basarabi de tip Novaci, secolul al X-lea BC), Hallstatt timpuriu (cultura Pre-Basarabi de tip Popeşti, secolul al IX-lea BC), Hallstatt mijlociu (cultura Basarabi, secolul al VIII-lea BC), La Tène (getica, sec. III – II BC), La Tène mijlociu (getică, 150 BC -4 AD, cea cu Inscripţia lui Acornion din Dionysopolis).

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.