Povestea primului autobuz construit în România și declinul

Primul lot pus în circulație a numărat, potrivit unor surse, 30 de autobuze, altele vorbesc că ar fi fost 39, toate erau gestionate de gospodăria Floreasca, iar până în anii ’70, autobuzele MTD au circulat pe liniile 31 și 47.

Povestea primului autobuz construit în România și declinul

Sursa foto: Caleidoscop

Primul lot pus în circulație a numărat, potrivit unor surse, 30 de autobuze, altele vorbesc că ar fi fost 39, toate erau gestionate de gospodăria Floreasca, iar până în anii ’70, autobuzele MTD au circulat pe liniile 31 și 47.

Era în anul 1955, cam pe vremea aceasta, la mijloc de vară, când presa anunța finalizarea primului autobuz integral românesc. Au trecut de atunci mai bine de șapte decenii.

De la uzinele „Mao Tze-Dun”, cum aveau să se numească mai târziu uzinele Vulcan din București, muncitori, ingineri și tehnicieni izbuteau această performanță, realizau prototipul unei întregi industrii, autovehicule de transport în comun fabricate în țară.

Autobuzul a primit indicativul MTD

Presa oficială a anunțat cu multă mândrie acest moment. Ziarul „Scînteia” scria, de exemplu, în ediția din 30 mai 1955, potrivit bucuresti-centenar.ro, că, „zilele acestea, colectivul uzinelor «Mao Țze-Dun» din Capitală a terminat construcția primului autobuz românesc” și că „autobuzul poate transporta 80 de persoane și este dotat cu un puternic motor de 90 C.P.”

Iar extinderea flotei, ulterior, era prezentată cam în același mod, festiv: „Pentru a veni și mai mult în ajutorul oamenilor muncii din Capitală, gospodăria Floreasca va pune în curând în circulație pe liniile 31 și 47 un prim lot de 39 autobuse românești, construite în uzinele metalurgice Mao-Țze-Dun după prototipul executat de harnicii muncitori, ingineri și tehnicieni ai atelierelor centrale I.T.B.”, mai arată sursa citată.

Caroseria, din profile de tablă de oțel, a fost proiectată la vechile Ateliere Centrale I.T.B. și montată pe un șasiu de camion tip „Steagul Roșu” (SR-101), ușor modificat, prelungit cu un longeron suplimentar, air prototipul a fost executat chiar de muncitorii, inginerii și tehnicienii de la atelierele I.T.B.

Pe străzile Capitalei

Primul lot pus în circulație a numărat, potrivit unor surse, 30 de autobuze, altele vorbesc că ar fi fost 39, toate erau gestionate de gospodăria Floreasca, iar până în anii ’70, autobuzele MTD au circulat pe liniile 31 și 47. Producția de serie a continuat până în 1956, an în care caroseria a fost simplificată din motive de economie valutară.

O nevoie mai veche

„Înainte de 1955, transportul interurban de călători sărise deja o etapă: pe rutele București–Predeal și București–Călimănești apăruseră, încă din 1911, primele autocare cu motor (marca Fiat, cu o capacitate de 12 persoane) — însă doar pentru curse între localități, nu în interiorul orașelor. În București și în celelalte orașe mari, transportul în comun a rămas mult timp apanajul tramvaielor, întâi cu cai, apoi electrice, care acopereau necesitățile de deplasare ale populației; abia ulterior, odată cu dezvoltarea rețelei de drumuri, autobuzele au căpătat teren, ajungând la 3.170 de unități în 1930”, scrie Forum STPT Timișoara.

 

Sursă foto: Sudiourile Buftea Facebook

De la MTD la TV, nașterea uzinelor Tudor Vladimirescu

Succesul autobuzului MTD a fost, în acest context, atât de mare încât secretarul general al partidului la vremea aceea, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a decis ca proaspăt înființatele uzine „Tudor Vladimirescu” să se reorienteze exclusiv spre fabricarea de autobuze și autovehicule utilitare.

În 1957, pe porțile uzinei au ieșit primele modele proprii: autobuzul TV 1, o variantă modernizată a defunctului MTD, construită tot pe șasiul de camion SR-101. Și tot din 1957 a început și producția de troleibuze TV. În 1958, gama s-a extins cu utilitarele TV-4 și TV-5, de mic tonaj. Din 1962, motorizarea utilitarelor TV a urcat la 70 CP, iar din 1973 parte din modelele TV au trecut la motoare diesel D127.

MTD, pe marele ecran

Autobuzul MTD a apărut și pe marele ecran. E vorba despre filmul românesc „Ilie merge în luna de miere” (1956), turnat la Studiourile Buftea, ceea ce arată că noul mijloc de transport devenise parte din peisajul urban al vremii.

 

Declin

Uzina s-a numit apoi Întreprinderea „Autobuzul”, iar din 1990, Rocar. A livrat de-a lungul a patru decenii peste 350.000 de autobuze, troleibuze și autoutilitare.

Declinul a venit odată cu tranziția post-comunistă, în 2003, când Rocar nu a mai vândut niciun autobuz. În 2004, a intrat în lichidare voluntară. Iar astăzi, din fosta platformă industrială, care a dat naștere primului autobuz românesc, nu a mai rămas decât un teren viran.

Distribuie articolul pe:

33 comentarii

  1. „De vrei sa castigi un ban, angajeaza-te la Vulcan, carte multa nu se cere, prost sa fii, sa ai putere” !

  2. Raportat la produsul intern brut (PIB) , deficitul comercial se situează în intervalul de aproximativ 9-9,5% din PIB, an de an de 36 de ani ceea ce indică o vulnerabilitate macroeconomică ridicată și o presiune persistentă asupra contului curent. În același timp, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi se menținut la nivelul de 70-75%, subliniind faptul că peste un sfert din necesarul de importuri trebuie finanțat prin fluxuri de capital, precum investițiile străine directe și fondurile europene(moca) sau prin creșterea îndatorării externe.
    Cel mai important atuu economic este fluxul de euro trimis anual de romanii care lucreaza afara

    1. Tot timpul am fost colonie de extracție Cu PIB mai mic ca VNB. De secole Soluția pt cei tineri până in 35 ani emigrare definitiva în Norvegia . Pt cei de 35 -50 sclaveala în vest . PT restul fomița in RO vesnica și chin jumătate din banii putini luați de mafioteala interna .

      1. Avem pib mai mare ca vecinii,cei care au 35-50 vreo 2 milioane lucreaza pe salarii bunicele acasa,din pacate in fundul bodegii e cam intuneric si nu se vad astea.

  3. Din articol:
    „Declinul a venit odată cu tranziția post-comunistă, în 2003, când Rocar nu a mai vândut niciun autobuz”.

    Asta spune tot despre „industria comunistă”. Se producea pe stoc, de proasta calitate și nu se vindea NIMIC.
    Țin minte Tractorul Brașov. Tot cam în aceeași perioadă,in curtea întreprinderii erau parcate câteva sute sau mii de tractoare.
    S-au vândut 8-10 bucăți. Într-un an.

  4. Toate etapele au ,,bune și rele” ,țările nu au ,, prieteni și dușmani”,au interese și daca elitele politice înțeleg și aplică asta, popoarele respective prosperă, la noi sint doar cozi de topor și pupători/mușcători de funduri după caz,de aia suntem unde suntem,

  5. Am colaborat la proiectarea halei principale ale Întreprinderii Autobuzul, sunt mândru de asta și bucuros că a fost demolată fiind astfel exclus pericolul orabușirii la un eventual/puternic seism!

  6. Așa se întâmplă când ai „prieteni buni”, o iei de la început. Fabricile de avioane,locomotive,trenuri,automobile au fost demontate și mutate în URSS.

    1. Nu au fost mutate nu le aluat nimeni au rămas până aproape de ani 72 apoi s au instalat altele mai moderne pentru acea vreme.

    2. @ tetea :”ma tu esti prost sau esti prost”? apud Florin Piersic.Cine ti-a demontat dupa 1990 fabricile ? Nu cumva ai tot unul dintre ei si acum rusii sunt de vina ?

      1. Wikipedia: Bunuri de capital transferate în URSS după război.Pune mâna și mai citește măi băiete. Cred că la tine este efectul Dunning Kruger ” Cu cât ești mai prost cu atât te crezi mai inteligent”

        1. Romanii calatoreau pe jos si apoi cu boul-vagon. O calatorie pana la Bucuresti dura saptamani. Primele autobuze din Romania au fost aduse de bolsevici. Dennis Deletant povestea ca noaptea la intalniri cu alte masini stingeau luminile deoarece nu aveau faza scurta.

        2. Ai dreptate Gogule, rușii ne-au adus civilizația. În 44 când au intrat în București furau tahometrele din mașini ziceau ca-s ceasuri.

    3. Poate la nemti ca despagubiri de razboi pentru demolarile facute pana la Cotul Donului. La noi au demontat si demolat cocioabele si bordeiele.

  7. Adevarul e ca pana la aparitia comunistilor, romanii – exceptie politicienii, chiaburii si haiducii – locuiau in bordeie sau cocioabe imprejmuite cu gard de maracini, luminau cu festila, calatoreau pe jos, in opinci, semnau cu amprenta degetului, etc.

    1. Vrem nu vrem, ne intoarcem la, noi, nu teebuia sa producem „mai nimic” – apropo, era la începutul erei sovietice, un savant nebun in URSS, care programare pentru România, – o țară doar agrara” – , adică, noi românii trebuia sa avem un viitor de „consumatori”, nu mai produceți nimic, o facem noi iar voi, este suficient sa rămâneți consumatori, cu o excepție, predarea tuturor resurselor naturale, pentru a le folosi noi ..” …cică, in interesul …nostru…”, si, au găsit in România „cozi de topor” care s-au pus in slujba strainilor”, vanzandu-ne bucățică cu bucățică !!!, restul, basme pentru un popor care si-a votat propriile cozi de topor !.

  8. Am fabricat de la avioane Rombac,petroliere,etc pana la ceasuri de mana Orex..Romania a avut industrie,70% din PIB,azi are servicii 80% din PIB

    1. Industria românească de astăzi produce 170% mai mult decât în 1989. Diferența este că produce produse competitive. Economia comunistă era un cerc vicios, găurile din industrie erau acoperite de vânzarea produselor agro-alimentare.

      1. Corect, ai dreptate dar cu o excepție, o bună parte putea fi retehnolljzata, pentru a fi competitivă, a altă parte era deja competitivă, iar o „altă parte o gaura neagra intradevar” dar, a fost aproape totul distrus, in favoarea străinilor. Nu putem pune „totul in aceiași oală „, ne-am procopsit cu cozi de topor ale stăpânilor străini, asta este de necontestat !.

        1. Fals, toate fabricile trebuiau scoase din orase, idi-otul cu 3 clase v-a imbolnavit de cancer. Romania a ajuns locul 99 in lume la speranta de viata. Multumiti-i dobi-tokului scornicestean, cum ar spune Lasconi. Cine sa vrea sa darame, sa cumpere alte terenuri, sa contruiasca alte fabrici noi afara din localitati ? Comunistii sunt atat de prosti ca nu inteleg nici macar de ce au disparut. Le-a raspuns o reclama inteleapta acum: „stateau la ghiseu”!

    2. poti sa dai exemple de ‘produse competitive’?:))) sa nu vii cu Dacia franceza sau Fordul turcesc

  9. Cu o dispariție asemănătoare se confruntau uzinele Volkswagen din Germania acu câteva luni și tot așa a dispărut electronica europeană pe care tot toașu’ MTD a luat-o. În schimb, Nicușor merge-n luna de miere…

    1. Nu-i bai, rezolvi tu de-acasă problemele globale ale omenirii și revenim la gloria de-altă dată. Îi dai și cu tifla lui Nicușor și te-ai răcorit pe căldura asta!

      1. Nu-ți fă probleme de senzațiile mele vizavi de aleșoru tău și al fanarocrației ereditare PCR. 2 din care pari a face parte, cât despre”problemele omenirii”, astea dau semne că vor ajunge repejor și la șoriciul correctitudinii wokeșele ale virtuosilor politici ce țopăie spre a fi remarcați, ca tine.

    2. Nu ai fabricat nimic cu tehnologie românească. Totul era sub licență occidentală adusă din vestul ”decadent ”.Cu bani împrumutați din vestul ”decadent.Acele avioane Rombac de care amintești, documentează-te să vezi de unde veneau acele piese și motoare ”fabricat în România ”.Cei care spun că pe timpul lui Ceaușescu aveam industrie ”românească ”sunt într-o mare eroare.

      1. @ Fred ,da ai dreptate cu motoarele Rombac. Erau motoate Maybach. In schimb nu ai vazut si auzit probabil de pionierii zborului si aviatiei romanesti.Voua va pute tot ce-i si ce s-a facut in tara asta.In anii ’80 am montat niste utilaje produse de firma „Gnutti” . Firma italiana ,in schimb majoritatea componentelor utilajului erau „Made in UE” . Adica Marea Britanie ,Franta , Belgia , RFG, etc.

      2. Aici ai dreptate dar problema nu erau fabricile și nici utilarea ci coaja groasă administrativă și anxietatea față de competență și supraformalizarea învățământului prezentă și azi. Richard Feinmann povestea că prin anii’60 la Sao Paolo toți studenții memoraseră tratate întregi de fizică și formule dar niciunul nu era în stare să explice la ce foloseau. Ăsta era idealul PCR și ăsta e idealul elitei de azi., recte”dacă tu nu poți deveni mai deștept, fă-i pe ăilanți mai proști”. Utilajele, camioanele etc puteau fi vândute la populație așa cum americanii au vândut surplusul de război, nu aruncate utilaje noi, multe occidentale, de zeci de milioane direct la fier vechi. Am văzut arabi și italieni cu scule mult inferioare făcând afaceri prospere prin anii’90. Am vrut să cumpăr un FUS22 și o mașină de tăiat șuruburi-canci. M-am dus cu un amic care a vrut un SN400.Nah… Un borwerk era visul oricărui mecanic auto de atunci sau un FV 32.Zilch. Era concurență la impexuri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.