Poveştile teatrului

“Treptele Unirii” şi “Sunt suflet în sufletul neamului meu”, la Chișinău

Teatrul Nottara continuă seria de evenimente itinerante din cadrul proiectului 100 de ani împreună. Centenarul Marii Uniri, prin turneul actorului Emil Boroghină, societar de onoare al Teatrului Național Craiova, cu recitalurile Treptele Unirii și Sunt suflet în sufletul neamului meu – limba română e patria mea, la  Chișinău, în perioada 26-28 martie 2018.

La invitația Teatrului de Revistă Ginta Latină, recitalul Treptele Unirii va fi prezentat pe 27 martie, iar pe 28 martie va avea loc spectacolul Sunt suflet în sufletul neamului meu – limba română e patria mea, la invitația Teatrului Satiricus Ion Luca Caragiale.

De asemenea, pe 26 martie, Emil Boroghină va primi Premiul de Excelență al Uniunii Teatrale din Moldova, decernarea premiului urmând să aibă loc la Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău.

Treptele Unirii este un spectacol de poezie românească clasică şi contemporană dedicat Centenarului făuririi României Mari și desăvârşirii unităţii naţionale, și conține fragmente din lirica populară, din poezii de Grigore Alexandrescu, Andrei Mureşanu, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Petre Dulfu, Alexandru Davila, George Coşbuc, Dimitrie Anghel, Ştefan Octavian Iosif, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Alexe Mateevici, Victor Eftimiu, Mircea Rădulescu, Aron Cotruş, Eusebiu Camilar, Eugen Jebeleanu, Geo Dumitrescu, Nicolae Tăutu, Alexandru Andriţoiu, Nicolae Labiş, Marin Sorescu, Cezar Ivănescu, Adrian Păunescu.

Recitalul de poezie românească Sunt suflet în sufletul neamului meu – limba română e patria mea reunește, într-un singur glas, cele mai răsunătoare voci ale literaturii române, de la Grigore Ureche, Dosoftei şi Miron Costin, Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu, George Coşbuc şi Octavian Goga, Tudor Arghezi şi Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu şi Ioan Alexandru până la Ana Blandiana, Adrian Păunescu şi Mircea Dinescu. Evocând faptele de glorie ale înaintaşilor sau nenumăratele frumuseţi ale ţării, exprimând sentimentele care animă în lupta şi credinţa spre mai bine, creaţiile poeţilor noştri au cultivat patriotismul sub forma dragostei de pământul natal, a sacrificiului pentru patrie şi popor, a atitudinii civice responsabile a poetului, a artistului, a omului în general. Poezia patriotică reprezintă, în etapele ei succesive, adevărate capitole din istoria noastră politică, socială şi culturală. În ea se răsfrâng curentele de simţire şi de idei ale epocilor în care a fost plămădită. Ea este „cronica vie” a evoluţiei noastre istorice, în care înfăptuirea Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918 ocupă, fără îndoială, un loc dintre cele mai importante.

Emil Boroghină este absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, Facultatea de Teatru, Secţia „Actorie”, promoţia 1963. Între 1963 și 1988 a fost actor al Teatrului Naţional Craiova. Este fondator și director al Festivalului Internaţional Shakespeare. Este preşedinte al Fundaţiei „William Shakespeare” (Craiova), vicepreşedinte al Reţelei Europene a Festivalurilor Shakespeare, Societar de Onoare al Teatrului Naţional Craiova și membru al Senatului UNITER.

A fost director al Teatrului Naţional Craiova între 1988 şi 2000, perioadă în care Naţionalul craiovean a devenit unul dintre cele mai apreciate teatre din Europa Centrală şi de Răsărit, izbutind în decurs de zece ani un număr record de participări – 97 – la mari festivaluri internaţionale, de pe toate continentele lumii, printre care amintim festivalurile de la Edinburgh, Avignon, Tokyo, Seul, Singapore, Melbourne, New York, Montreal. În 1994, Emil Boroghină fondează Festivalul Internaţional Shakespeare, ajuns la cea de a X-a ediţie, festival considerat ca fiind unul dintre cele mai importante de acest gen din lume. Inițial, desfăşurat la Craiova, din anul 2006, festivalul are loc atât în Craiova, cât şi în Bucureşti.

“Ileana, Principesa de România”

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, Asociația Femeilor din Teatru IF…/…DACĂ PENTRU FEMEI, în parteneriat cu UNITER, Muzeul Național al Literaturii Române, Arhivele Naționale ale Statului, Asociația România Culturală și Mănăstirea „Schimbarea la Față” din Ellwood City, Pennsylvania, USA, a creat un  spectacol care omagiază memoria celei care a fost Principesa Ileana a României, Arhiducesă de Austria, un destin care s-a desfășurat între palat și mânăstire, pe fundalul celor două războaie mondiale, într-o perioadă de mari frământări din istoria Europei.

Dramatizare de Edith Negulici după romanul autobiografic Trăiesc din nou, spectacolul Ileana, Principesa de România aduce la lumină o parte esențială din istoria Bucureștiului și a României, reprezentând o evocare plină de farmec și dramatism a principalelor momente din viața autoarei și a istoriei trăite.

,,Da, să trăiesc din nou, pentru că după ce am plecat de acasă, care pentru mine a fost întotdeauna România, am fost ca și moartă. Nu împrejurările au fost greu de suportat, ci însăși nevoia de a trăi. Nu m-am îndoit  nicio clipă  de necesitatea  fizică a prezenței mele pentru cei șase copii ai mei… Dar în interior, «eul» care exista independent de mama, soția, prietena care eram – «eul» esențial, pe care tot restul era construit – a suferit un șoc mortal când am fost îndepărtată de poporul meu”, scrie Principesa Ileana.

Privit prin prisma celor 100 de ani de la nașterea sa, destinul Principesei Ileana se distinge ca fiind emblematic pentru cursul istoriei contemporane. El stă sub zodia refugiului, începând cu frageda copilărie, ce i-a fost marcată de refugiul la Iași, în timpul Primului Război Mondial, apoi refugiată într-un exil impus de fratele ei Carol II, care nu i-a permis să se reîntoarcă în România, nici măcar pentru a-și îngriji mama, nu ca fiică iubitoare, ci ca infirmieră de meserie. Urmează refugiul impus de nou instauratul regim prosovietic, și deci antigerman, ceea ce o afectează fiind căsătorită cu Arhiducele Anton de Habsburg, considerat inamic. Odata cu abdicarea Regelui Mihai, urmează refugiul impus tuturor membrilor Casei Regale, mai apoi, neacordarea azilului în Elveția, Argentina, deloc prietenoasă sub Peron și în final Statele Unite ale Americii, care o primesc. Iar la 52 de ani, autorefugiul său la mânăstire, pe calea deschisă ei de Domnul, cum singură mărturisește:

,,Aceasta este unica și singura cale deschisă pentru mine… răspunsul la orice fel de îndoială stă în chiar cuvintele Domnului Nostru Isus Christos: «Ce-i aceasta pentru tine? Urmează-mă!». «Așa voi face! Aşa să mă ajute Dumnezeu! Facă-se voia Ta!»”

Dar tot acest parcurs a fost unul exemplar, a fost traiectoria unei luptătoare, Principesa Ileana s-a luptat pentru alții, a fost în slujba poporului ei, în slujba celor în nevoie… A realizat spitale, cantine, școli de infirmiere, tot felul de modalități de a strânge fonduri pentru răniți, orfani, bolnavi, săraci, cei mai puțin norocoşi decât ea, care era fiica unui Rege important, Ferdinand Integratorul și a unei Regine de excepție, Regina Maria a României.

Viața Principesei Ileana, devenită Maica Alexandra, o impune ca model demn de urmat și o legitimează în fata posterității.

Un spectacol de și cu Liana Ceterchi

Sunet și video: Luca Achim, Teodora Toader

„Corp urban”, în premieră la Centrul de Teatru Educațional “Replika”

Vineri, 30 martie, de la ora 19:00, la Centrul de Teatru Educațional Replika, compania de teatru Giuvlipen vă invită să vizionați, în premieră, Corp urban, în regia artistică și cu textul Catincăi Drăgănescu.

Pentru unele, corpul este propria identitate, pentru altele, corpul este un vehicul. Pentru unele, corpul este cel ce ne aduce la un numitor comun, pentru altele, corpul este tocmai ceea ce ne diferenţiază. Despre relaţia dintre o femeie şi corpul ei se vorbeşte ȋncă foarte puţin, deși reprezentările sale sunt peste tot în jurul nostru. Relația dintre femeie și corpul său este un subiect cu atât mai tabu, cu cât coborâm anatomic mai jos, şi sute de ani de practică a tăcerii consimţite l-au transformat ȋntr-un fel de teren minat.

Corp urban continuă seria de spectacole de teatru feminist rom (Del Duma – Vorbește-le despre mine, La Harneală, Gadjo Dildo, Sara Kali – Madona Neagră, Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa?), prin ficţionalizarea poveştilor a patru femei de etnie romă şi investighează relaţia dintre acestea şi propriul corp, printr-o lentilă personală, dar şi ȋn context social: corpul ca mijloc de producţie, corpul ca proprietate, corpul ca un leagăn al maternităţii; corpul sănătos, corpul bolnav, corpul ruşinos, corpul fizic ca oglindă a vieţii sociale şi ca unică posesie personală. Facem o incursiune ȋn universul marginalilor, explorând zonele gri ale moralei şi ale societăţii şi deschidem spre dezbatere subiectul controversat al drepturilor sexuale şi reproductive, ȋntr-un spectacol muzical tandru, asumat şi curajos, despre sex, supravieţuire şi identitate, ȋn România secolulului 21.

Muzică: Ardeja Fraga, Mișcare scenică: Paul Dunca. Grafică: Veioza Arte

În distribuție: Mihaela Drăgan, Zita Moldovan.

Spectacolul Corp urban face parte din proiectul Sasto Vesto!, realizat cu sprijinul Open Society Institute.

Giuvlipen, compania de teatru feminist rom, denumită de Agenția Reuters “avangarda revoluției rome, un contra-atac, prin artă și activism – la secole de opresiune”, dezbate teme sociale contemporane, controversate și provocatoare. Spectacolele Giuvlipen vorbesc, prin mecanisme comice, despre teme serioase, ca rasismul structural, inegalitatea de gen, căsătoria timpurie în cadrul comunităților rome tradiționale, hiper-sexualizarea și stereotipizarea femeii rome sau lipsa accesului la educație și discriminarea rasială din cadrul sistemului medical sau de învățământ.

„Actrițele din Giuvlipen sînt în primul rînd preocupate de un limbaj artistic propriu, cu identitate culturală precisă.“ (Iulia Popovici)

„Miza spectacolului nu este să dea un răspuns nominal asupra unei vinovăţii individuale, ci să genereze întrebări legate de un sistem social care se prăbuşeşte.“ (Oana Stoica)

„Giuvlipen își propunea încă de la înființare să spună povești despre viețile femeilor rome și să contribuie la întărirea statutului acestora în interiorul și în afara comunităților din care provin. Iar în recentrarea pe subiectivități până acum invizibilizate se regăsește din plin potențialul schimbării la care artistele și-au propus să contribuie.“ (Laura Sandu)

„Plăcerea estetică și emoțională este politică, pentru că depășește granița dintre familie și oraș, dintre comunitatea romă și ne-romi, dintre bărbați și femei, și mai ales, depășește granița cromatică.“ (Giovanni Picker, Discover Society)

“Dansează liber”

Marți, 27 Martie, la ora 19:00, Teatrul Metropolis vă aşteaptă la un musicalul Dansează liber, adaptare scenică a scenariului original al filmului Footlose, de Dean Pitchford şi Walter Bobbie.

Muzica: Tom Snow. Versurile Dean Pitchford.

Alături de muzica lui Eric Carmen, Sammy Hagar, Kenny Loggins şi Jim Steinman

Aranjament orchestral R&H Theatricals Europe

Regia: Gabriela Dumitru

Scenografia: Ioana Colceag

Coregrafia: Eduard Gabia

Regia muzicală: Andrei Petre-Tatu

Invitat special: Monica Anghel.

În distribuţie: Catinca Maria Nistor, Liviu Chitu, Irina Caramizaru-Popescu, Mihai Cuciumeanu, Monica Ciută / Monica Anghel, Oana Pușcatu, Cezara Munteanu, Ana Maria Ivan/ Anastasia Nașco, Alexandru Chindriș / Bogdan Florea, Sergiu Costache, Virgil Aioanei, Aniela Pietreanu, Amir Qashou, Mihai Vasilescu, Tudor Gurămultă, Sergiu Roban, Răzvan Păun, Iulian Anghel, Alexandra Costache, Alexa Vangu, Bianca Stan, Ioana Pînzariu.

Dansatori: Irina Florea, Alexandru Marte, Daniela Ene, Maria Diana Efrim, Victor Marinescu, Iulia Vasile, George Constantin Trăscău, Corina Mihaela Platon, Iuliana Gabriela Robescu, Viorel Cristian Frățică, Bogdan Coarnă, Alexandru Bărbieru

“10 pentru New York”

„Am scris o piesă de teatru pentru acești zece oameni tineri, la aniversarea celor zece ani de existenţă ai Teatrului Metropolis… i-am învățat că într-o distribuție oamenii trebuie să fie prieteni între ei, că asta se simte în scenă și se duce în sală, și îi face pe spectatori să fie și ei parte din familie. Fără prietenie, nu se poate teatru frumos”, mărturiseşte autoarea spectacolului, Lia Bugnar

Regia: Lia Bugnar

Scenografia: Mădălina Marinescu

În distributie: Alexandra Apetrei, Alexandru Nagy, Alexandru Sinca, Ana Maria Bercu, Aurora Păunescu, Ilona Brezoianu, Ionuţ Niculae, Lavinia Pele, Letiţia Vlădescu, Lia Bugnar, Matei Arvunescu, Radu Romaniuc, Ştefan Pavel

Spectacolul poate fi vizionat joi, 29 martie la ora 20:00

Vino să te întâlnești cu Alecsandri și Caragiale la ”Eminescu”!

Continuă ce-a de-a 4-a ediție a Turneului Teatru Românesc, la Chișinău, începută tradițional, în ianuarie, cu două spectacole ale Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău, prezentate la Iași și București, întâmpinate cu o caldă primire din partea publicului și a presei.

În cea de-a doua parte a turneului, Teatrul Național „I.L. Caragiale” va prezenta la Chișinău, în data de 30 martie, de la ora 17.00 și de la 19.30 două spectacole diferite.

Moftul român, bazat pe momentele și schițele lui Caragiale, va fi susținut de Lari Giorgescu. Actorul TNB a ales să evidențieze, cu minimum de recuzită și mișcare scenică, meandrele satirice ale textelor caragialiene. „Moftul” este şi nu este un moft.

Un “one-man show” comic despre lumea lui Caragiale, care nu este prea diferită de lumea românească de astăzi, o înșiruire de situații menită să vă conducă într-o lume a râsului și a gândului din spatele acestuia.

Celălalt spectacol ce va fi prezentat de Naționalul bucureștean este realizat după nuvela lui Caragiale Două loturi și are darul de a oferi publicului  o viziune surprinzătoare asupra textului. Regizorul spectacolului, Alexandru Dabija, care ”vede enorm şi simte monstruos”, face o demonstraţie despre cum putem închipui/re-citi noi, modernii, o scriere clasică. Sau, cum ar spune directorul de scenă, un Caragiale în care drama se combină graţios cu umorul negru.

Două loturi inaugura în octombrie 2012, în plin AN CARAGIALE, prima sală nou construită a Naționalului bucureștean. De la un an la altul, spectacolul avea să se bucure de un remarcabil succes, atât în țară cât și în străinătate. În 2013, regizorul Alexandru Dabija primește Premiul pentru Cel mai bun regizor la Gala UNITER, iar scenograful Helmut Stürmer Premiul pentru cea mai bună scenografie, urmat de un premiu similar la Festivalul Comediei Românești.

În 2014, spectacolul a participat la prima ediţie a Festivalului MITEM (Madach International Theatre Meeting), organizat de Teatrul Naţional din Budapesta, unde s-a bucurat de o excelentă primire. În iunie 2017, Două loturi   s-a jucat de asemenea cu mult succes pe Scena Sălii Mari a Teatrului Naţional Slovac din Bratislava, în cadrul celei de-a 2-a ediţii a Festivalului Internaţional ”EUROKONTEXT s.k.” .

Criticii au apreciat prin cuvinte elogioase calităţile montării, viziunea regizorală şi pe cea scenografică, talentul şi expresivitatea interpreţilor.

În distribuție, cunoscuți actori ai TNB:  Gavril Pătru, Marius Manole, Ana Ciontea, Axel Moustache și mai tinerii Corina Moise, Ilona Brezoianu, Eliza Păuna, Nicoleta Lefter/Valentina Zaharia, Mădălin Mandin, Daniel Hara, Mihai Munteniță, Eduard Cârlan, Ionuț Toader, Dragoș Dumitru – aproape debutanți la momentul premierei, aflați azi, la rândul lor, pe drumul consacrării.

Programul complet celei de-a 4-a ediții – 2018, a Turneului Teatru Românesc, care va avea loc pe scenele Teatrului Național ”Mihai Eminescu”  din Chișinău – este următorul:

27 martie la ora 18.00 – spectacolul Seceta Roșie, de Larisa Turea, în regia lui Petru Hadârcă (prezentat de Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași)

28 martie la ora 18.00 – spectacolul Chirița în provinție, de Vasile Alecsandri, regia Ion Sapdaru (prezentat de Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași)

30 martie la ora 17.00 – monospectacolul Moftul român, de I.L. Caragiale (prezentat de Teatrul Național „I.L. Caragiale”, București)

30 martie la ora 19.00 – spectacolul Două Loturi, de I.L. Caragiale, în regia lui Alexandru Dabija, ( prezentat de Teatrul Național „I.L. Caragiale”, București).

Marius Mihalache va susţine concertul „Săftiţa” pe scena Teatrului „Toma Caragiu”

Un exceptional artist al ţambalului, Marius Mihalache a început să cânte la vârsta de 6 ani, iar la 17 ani interpreta pe scena operei SCALA din Milano piese celebre compuse de Rahmaninov, Chopin, Schumann, Schubert sau Mozart. Unul dintre cele mai importante momente din cariera sa a fost întâlnirea cu Chick Corea, alături de care a susţinut o serie de concerte. Înregistreaza alături de Gloria Gaynor, Nina Simone şi de alţi muzicieni cunoscuţi pe plan mondial.

Interpret, compozitor, orchestrator, Marius Mihalache este muzicianul care a reuşit să confere ţambalului valenţe, subtilităţi şi rezonanţe incredibile, rivalizând cu sonorităţile specifice muzicii clasice.

Teatrul „Toma Caragiu” vă invită vineri, 27 aprilie, de la ora 19.00, în sala Teatrului, la concertul Săftiţa, un proiect conceput de Marius Mihalache, care îmbină muzica de ţambal, caval, flaut sau alte instrumente clasice din folclorul românesc cu sunetele produse de sintetizatoare psihedelice.

Alături de Marius Mihalache, pe scenă vor fi prezenţi Arabela Nicolau (voce), Mandela (flaut, caval, ocarina, fluier), Lorin Mihalache (tobe), Florin Parfene (bass).

Săftiţa este un concert inspirat din folclorul românesc, care se va întrepătrunde cu ritmuri balcanice şi va crea premiza unei călătorii printre poveştile unei vieţi puse sub semnul dragostei. Săftiţa vă va purta în perioada interbelică, pe străzile pline de muzică şi romantism ale mahalalei Curţii Vechi, cântând despre viaţa frumoasă a vremii.

Sunteţi aşteptaţi la o incursiune într-o lume fascinantă, în care muzica tradiţională românească se combină cu sonorităţi moderne care transforma mesajul şi esenţa folclorului nostru într-un limbaj universal.

“Dona Juana”, un nou spectacol la Teatrul Dramaturgilor Români 

Primăria Municipiului București, prin Teatrul Dramaturgilor Români, anunță un nou proiect care va avea primele reprezentații în acest week-end.

În acest weekend a avut loc, în sala Ion Băieșu a Teatrului Dramaturgilor Români, spectacolul Dona Juana de Anca Visdei, regia Radu Gheorghe, o comedie care reușește să surprindă din toate punctele de vedere.

Mitul lui Don Juan este tratat acum în chip feminin. E firesc: femeia seduce, împinge la pierzanie bărbații, îi devorează ca o insectă nesățioasă. Trebuie pedepsită Femeia pentru că își exercită puterea de a supune elementul masculin? Dacă El e naiv și orgolios? În textul Ancăi Visdei, autoare plină de umor și de vervă, aceste întrebări grave sunt tratate comic, dar nu ușuratic.

Muzica lui Radu Gheorghe și regia sa inspirată se combină scânteietor într-un bal al dragostei și-al morții în care costumele fastuoase ale Doinei Levința joacă un rol esențial.  Dona Juana este eroina care emană parfumul păcatului dar și mireasma inefabilă a iubirii. Interpreta ei, Cătălina Mustață, deține toate armele seducției și farmecele fatale ale femeii eterne.

Spectacolul, supratitrat în limba engleză, îi are în distribuţie pe: Cătălina Mustață, Angela Ioan, Radu Gheorghe, Dan Profir, Daniel Vișan, Alexandru Nagy, Răzvan Popa și Amelia Stuparu, Georgeta Ciocârlan, Radu Vâlcu, Emi Ionescu..

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.