Premiu pe capul lui Tudose

Scandalurile din PSD și din Guvern au ajuns să nu mai aibă niciun fel de limită. Lupta pentru puterea și influența în partid, dar și pentru cele din Executiv, a atins din nou cote peste limitele normale ale tensiunii politice. Declarațiile de război nu se mai fac strict în interiorul partidului, ci și în spațiul public, lucru care denotă că, din nou, „două săbii“ nu au loc în aceeași teacă.

Abia ce s-au scurs cinci luni de la înlăturarea lui Sorin Grindeanu de la Palatul Victoria de către propriul partid, că deja se configurează același plan de minimalizare politică pentru succesorul acestuia, Mihai Tudose. Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a dat oficial startul vânătorii premierului, în urma declarațiilor pe care le-a făcut la adresa partidului și a unor colegi de-ai săi din PSD. „Cel care a încălcat și statutul, și decizia CEx este dl prim-ministru. (…) Nu aș vrea să fac eu comparații, eu aștept o ședință de CEx sau de Birou Permanent Național în care să ne spunem cu toții punctul de vedere, să se ia o decizie odată pentru totdeauna, care să fie respectată de noi toți. Faptul că astăzi un coleg de-al nostru este prim-ministru, ministru, parlamentar, primar sau președinte de Consiliu Județean nu-i dă dreptul să-și jignească colegii, să-i trateze cu suficiență, să le dea replici negative în spațiul public, să-i minimalizeze, practic“, a punctat Gabriela Firea. Dorința acesteia de a rupe pisica este îmbrățișată și de Liviu Dragnea, care a luat pulsul organizațiilor în furtunoasa ședință din weekend. Astfel, șeful PSD le-a testat loialitatea unor lideri și s-a asigurat de sprijinul acestora, în cazul în care se va merge pe varianta eliminării lui Mihai Tudose din fruntea Executivului la votul pentru legea Bugetului pe 2018. Istoria postdecembristă a României abundă în metode de eliminare a premierilor deveniți indezirabili din diverse motive.

Cei 13 premieri ajunși negri mititei

Majoritatea guvernărilor postdecembriste au fost marcate de crize profunde care au dus la demisia sau debarcarea forţată a premierilor aflaţi în funcţie. Din cei 13 şefi ai Guvernului, antecesorii lui Mihai Tudose, trei au căzut prin moţiune de cenzură, cinci şi-au dat demisia, iar alţii au fost devoraţi de propriile partide. Primul cabinet postdecembrist al României a fost şi primul care a căzut cu scandal. Conflictul a izbucnit între premier şi liderul partidului aflat la putere. Prim-ministrul Petre Roman şi-a depus demisia în urma mineriadei din septembrie 1991, aceasta fiindu-i acceptată imediat de preşedintele Ion Iliescu. Acum aproape 27 de ani, liderul informal al FSN, partidul aflat la guvernare, era șeful statului Ion Iliescu. A rămas de notorietate conflictul deschis pe care acesta îl avea cu premierul Petre Roman. După această primă înlăturare prin forță, au urmat două guvernări mai pașnice. Cabinetele Theodor Stolojan (octombrie 1991 – noiembrie 1992) şi Guvernul Nicolae Văcăroiu (noiembrie 1992 – decembrie 1996) şi-au încheiat mandatele în mod natural, după alegerile parlamentare. Nu același lucru se poate spune despre începutul guvernării CDR, după alegerile din 1996. Primul premier al CDR, Victor Ciorbea, a sfârşit devorat de propriul partid. Ciorbea, care renunţase la funcţia de primar al Capitalei pentru a prelua Executivul, şi-a dat demisia în primăvara anului 1998, după un conflict cu Traian Băsescu, ministrul Transporturilor de la acea vreme. Răfuiala politică a condus la retragerea PD de la guvernare, iar Ciorbea şi-a depus mandatul la presiunea PNŢCD, partidul care îl instalase la Palatul Victoria.

Isărescu, primul tehnocrat alungat de Năstase

Nici următorul premier ţărănist nu a avut o soartă mai blândă. Radu Vasile a demisionat în decembrie 1999, în urma unui conflict cu preşedintele de la acea vreme, Emil Constantinescu. Vasile a „predat armele“ după ce partidele care formau coaliţia de guvernare şi-au retras miniştrii din Guvern. Astfel, premierul s-a trezit izolat şi fără cabinet la Palatul Victoria. Ca soluție de compromis, s-a decis desemnarea unui „tehnocrat“, respectiv a lui Mugur Isărescu, ca premier. Nu același lucru s-a întâmplat și cu cabinetul său, toți miniştrii fiind numiţi politic. Isărescu şi-a încheiat mandatul după alegerile din decembrie 2000, când social democraţii au revenit la putere.

Tăriceanu a rezistat pe baricade

După „epoca“ de patru ani a premierului Adrian Năstase, cu Ion Iliescu la Cotroceni și conflictele fără sfârșit, dar pașnice, dintre cei doi, a urmat o altă guvernare cu trepidații. Alianţa D.A., formată din PNL şi PD, a ajuns la guvernare alături de UDMR şi PUR-ul lui Dan Voiculescu. Din acel moment au debutat „meciurile“ între Călin Popescu-Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu. În ciuda valurilor de disensiuni, Tăriceanu şi-a păstrat mandatul de prim-ministru până la alegerile din decembrie 2008. Ulterior, guvernarea a fost preluată de o coaliţie formată între PDL şi alianţa PSD-PC, sub comanda premierului Emil Boc. În octombrie 2009, PSD şi PC s-au retras de la guvernare, iar PDL şi-a asumat un guvern minoritar. Doar că, acesta a fost demis printr-o moţiune de cenzură depusă de PNL şi UDMR, devenind primul cabinet postdecembrist trântit prin vot în Parlament. În urma alegerile din decembrie 2009, PDL a rămas la guvernare alături de UDMR, cooptând şi nou înfiinţata UNPR. Guvernul Boc II a rămas în funcţie până în februarie 2012, când premierul a demisionat în urma protestelor de stradă din marile oraşe ale ţării. Lui Boc i-a luat locul Mihai Răzvan Ungureanu, premier care a rezistat doar 78 de zile la Palatul Victoria. Guvernul format din PDL, UNPR şi UDMR a fost demis prin moţiune de cenzură.

Demisia lui Ponta și izgonirea lui Grindeanu

Declinul PDL a însemnat succesul USL, care a preluat guvernarea în mai 2012. Lider PSD de la acea vreme, Victor Ponta a fost premier peste patru guverne. Deși a trecut cu brio peste primăvara lui 2014, atunci când liberalii lui Crin Antonescu au rupt „frăţia“ cu pesediştii şi s-au retras de la guvernare, Ponta a ales să demisioneze un an mai târziu. Tot în 2014 s-au retras de la guvernare și maghiarii, după victoria lui Klaus Iohannis în faţa lui Victor Ponta la alegerile prezidenţiale. După cele două dezertări din Executiv, Ponta a rămas la Palatul Victoria grație unei majorități formate din PSD, UNPR şi ALDE. Tragedia de la Colectiv și protestele de stradă ar fi generat demisia lui Victor Ponta din fruntea guvernului. Cel de-al doilea cabinet tehnocrat postdecembrist, în frunte cu Dacian Cioloş, a stat la Palatul Victoria până la alegerile din decembrie 2016. Din nou ajunși la guvernare, cei de la PSD l-au impus pe Sorin Grindeanu drept premier. Însă doar pentru șase luni. Grindeanu a intrat în istorie ca primul premier demis printr-o moţiune de cenzură depusă de propria coaliţie de guvernare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.