Vești proaste pentru unii dintre condamnații care au scăpat de închisoare prin prescripție. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că toate cele peste 5.000 de decizii de încetare a proceselor penale ca urmare a intervenției prescripţiei date de instanțele din România după hotărârea CCR din 26 mai 2022 sunt contrare dreptului european, scriu jurnaliștii de la Ziare.com
Și Andreea Cosma scapă
Instanța a analizat chestiunea aplicării deciziei CCR pe tema prescripţiei ca lege mai favorabilă în procesele de corupție, un „mecanism” prin care în ultimul an mulți inculpați VIP au scăpat de răspunderea penală.
Judecătorii de la Luxemburg au hotârât că instanțele naționale nu sunt autorizate să aplice un standard național de protecție privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele aflate la originea prezentei proceduri preliminare.
Prescrierea – un colac de salvare pentru marii bandiți
„O asemenea repunere în discuție ar avea astfel drept consecință agravarea riscului sistemic de impunitate pentru infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care decurge din simpla lipsă a unor cauze de întrerupere a prescripției timp de aproape patru ani în România”, subliniază CJUE.
Alte prescrieri și alte condamnări
Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene legata de prescriptie se aplica doar dosarelor vizand infractiuni care aduc atingere grava intereselor financiare ale Uniunii Europene, a explicat avocatul Adrian Toni Neacsu, luni, 24 iulie 2023, imediat dupa ce CJUE a dat publicitatii motivarea privind aplicarea deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei pe prescriptie (297/2018 si 358/2022) – click aici pentru a citi hotararea.
Mai exact, fostul judecator si membru CSM subliniaza ca hotararea CJUE nu se aplica nici infractiunilor de coruptie, nici celorlalte fapte prevazute de Codul penal sau de legi speciale. In rest, fraudele cu fonduri europene sunt precis delimitate in legislatia romaneasca, in articolele 18/1 – 18/5 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, adauga Neacsu.
Totodata, din hotararea CJUE reiese ca deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia trebuie aplicate intocmai, indiferent de consecinte, chiar si cand ele duc la incetarea unor procese vizand fraude grave cu fonduri UE, completeaza Toni Neacsu.
Pe de alta parte, explica avocatul, tot in ceea ce priveste infractiunile care aduc atingere grava intereselor financiare ale Uniunii Europene, hotararea CJUE anuleaza dezlegarea de drept data de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin hotararea prealabila nr. 67/2022 in ceea ce priveste modul de calcul al termenelor de prescriptie pentru faptele comise inainte de 25 iunie 2018 (data publicarii in Monitorul Oficial al Deciziei CCR 297/2018), dar dupa 1 februarie 2018 (cand a intrat in vigoare actualul Cod penal, la care se refera cele doua decizii CCR).
Există excepții
Instantele trebuie sa aplice deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie. Singura exceptie: cazurile de frauda grava care aduc atingere intereselor financiare ale UE ce pot duce la crearea unui risc de impunitate si inchiderea unui numar mare de procese: “Instantele nu sunt obligate sa lase neaplicate deciziile curtii constitutionale prin care este invalidata dispozitia legislativa nationala care reglementeaza cauzele de intrerupere a termenului de prescriptie”
Accentuand aspectele “sistemic, “grav”, “exclusiv”… se pare ca nu se schimba aproape nimic.
Din ce inteleg, orice infractiuni care nu au impact direct asupra bugetului EU nu intra in discutie. Furt, omor, viol, spalare bani, grup infractional…
Infractiunile de evaziune pe TVA care au stat la baza cererii instantei – se pare ca nu produc un prejudiciu grav asupra bugetului UE. Inteleg ca UE incaseaza din Romania 0.3% din TVA colectat iar codul penal defineste prejudiciu grav asupra patrimoniului o valoare de peste 2 mil. lei. E destul de greu sa ajungi la 2 mil. lei prejudiciu pentru bugetul UE din evaziune TVA.
Raman infractiunile pure cu fonduri UE (insa fiind considerate numai cele are afecteaza grav bugetul UE). Insa nu stiu sa existe sute de astfel de cazuri grave sub incidenta deciziilor CCR ca sa poata sa fie definit un impact sistemic.