Prima carte publicată la București în limba română este o culegere de predici intitulată Cheia înțelesului, care a apărut în anul 1678, la scurtă vreme după numirea lui Șerban Cantacuzino ca domn al Țării Românești (în ultima decadă a lunii noiembrie). Predicile au fost traduse după o ediție ucraineană publicată în anul 1665 la Liov. Majoritatea cărților bisericești tipărite în secolul al XVII-lea au fost editate cu cheltuiala domnilor, dar publicarea Cheii înțelesului se datorează în întregime lui Varlaam, mitropolit al Țării Românești în anii 1672-1679. Înaltul ierarh a angajat „dascăli învățați” să tălmăcească lucrarea în limba română și apoi a imprimat-o cu fonduri proprii la tipografia pe care o înființase în cursul aceluiași an la Mitropolie. Pe fila de titlu apare stema Țării Românești, iar pe verso este imprimată stema mitropoliților Ungrovlahiei. Stema ecleziastică este însoțită de cinci versuri omagiale, prin care autorul anonim explică cititorilor semnificația celor patru simboluri ale puterii, pe care Divinitatea le-ar fi conferit mitropoliților Țării Românești: „Crucea, cârjea, mitra și capasul mare/ Cu aceaste patru arme să bată războiu tare”.
Trecuseră zece ani de când în 1668 reședința mitropolitană fusese strămutată de la Târgoviște la București. Cărți bisericești nu se mai tipăriseră demult, pentru că vechea tipografie a Mitropoliei, de la Târgoviște, care funcționase în vremea domniei lui Matei Basarab (1632-1654), își încetase existența după 1652. Așa că, spune mitropolitul Varlaam în Predoslovia către cititori: „apucatu-m-am și, cu multă osârdie, am nevoit și dascăli de tipografie am adus în sfânta și de dumnezeu păzita Mitropolie a Scaunului Bucureștilor. Și i-am așezat și de iznoavă (din nou n.n.) tipografie, adecă tipariu de tipăritul cărților, am rădicat cu toate meșteșugurile, câte au trebuit”. Varlaam mărturisește că alegerea Cheii înțelesului, ca primă carte imprimată în noua tipografie, nu a fost întâmplătoare. Cuvântările din această carte le consideră de mare folos un numai „bisericii țării noastre rumânești”, ci și „sufletului neamului”, utile deopotrivă preoților și enoriașilor. meșteșugurile, câte au trebuit”.
Cartea cuprinde 18 predici selectate din lucrarea cu același titlu a arhimandritului Ioannichie Galeatovski, reprezentant de seamă al literaturii religioase ucrainene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Traducerea s-a făcut după cea de-a treia ediție a cărții lui Galeatovski, tipărită la Liov în 1665, în Tipografia lui Mihail Sliuzka. Scrierile teologului ucrainean, profesor la Colegiul de pe lângă mănăstirea Pecerska din Kiev și stareț al mănăstirii Elețk din Cernigov, se bucurau de mare prestigiu și în Țările Române. Autor al unui manual de retorică, Galeatovski era considerat o autoritate în domeniul oratoriei bisericești iar predicile scrise de el constituiau modele pentru clericii din întreg spațiul ortodox răsăritean. Predicile sau cazaniile, cum erau numite atunci, erau rostite de preoți la sfârșitul slujbei liturghiei, duminica sau la marile sărbători. Ele explicau pe înțelesul tuturor „tâlcul” pasajelor evanghelice citite în zilele respective și sădeau virtuți moral-creștine în sufletele credincioșilor. Predicile alcătuite de Galeatovski erau foarte apreciate de cititori sau auditori, pentru că găseau în ele nu numai „cheia” înțelegerii pildelor din Sfintele Scripturi, ci și referințe la popoare și obiceiuri din Antichitate, argumente pentru combaterea dogmelor luterane sau calvine și atenționări asupra pericolului otoman.
Cartea are format in folio (29×19 cm.) și cuprinde la început 4 file nenumerotate (prefața mitropolitului Varlaam și o gravură), urmate de 108 file. Este tipărită cu alfabet chirlic, pe hârtie cu filigran, de ieromonahul Chiriac. Ilustrațiile au fost realizate de talentatul gravor, Ivan Bacov: cadrul filei de titlu, scena „Duminica tuturor sfinților” (f. /4/ v.) și o serie de frontispicii și viniete, care marchează începutul și sfârșitul capitolelor. Gravura de pe fila de titlu este reprodusă după cea a ediţiei de la Liov. Compoziția în stil baroc este o rafinată alegorie a titlului și conținutului cărții, exprimată prin opt texte extrase din Vechiul și Noul Testament și opt imagini inspirate de acestea.
Cheia înțelesului ocupă un loc important în istoria culturii românești, reprezentând o valoroasă sursă documentară pentru istoria limbii și literaturii noastre vechi. Ea se impune totodată atenției și din perspectiva unor „întâietăți”: este prima carte publicată la București în limba română, întâia carte imprimată la Tipografia Mitropoliei și prima tipăritură în care apar xilogravuri realizate de Ivan Bacov.
Articol scris de Daniela Lupu/Muzeul Municipiului București
Explicația imaginilor:
- Xilogravura „Duminica tuturor sfinților” realizată de Ivan Bacov
„Crucea, cârjea, mitra și capasul mare/ Cu aceaste patru arme să bată războiu tare” ne infioara aceste cuvinte simple, pronuntate de romani intelepti, mari crestini si ziditori de Tara, citind-u-le ne intrebam unde a disparut Doamne, frumusetea Poporului roman. Predicile din aceasta Carte sfanta, ar trebui rostite in Parlamentul Romaniei, pt limpezirea mintii si sensibilizarea brutelor care tortureaza pe romani si fura ca-n codru de la gura copiilor si bolnavilor.