Prima întâlnire Putin – Trump

Casa Albă şi Kremlinul au anunţat concomitent joia trecută că preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni în marja summitului G20, programat pe 7-8 iulie, la Hamburg (Germania). Vor fi primele convorbiri faţă în faţă între cei doi, după învestirea, pe 20 ianuarie, a actualului şef al Casei Albe. Este adevărat, Putin şi Trump s-au conversat la telefon atât după ce ultimul a devenit preşedinte al SUA, cât şi ulterior. Va fi, în mod cert, evenimentul care va trezi un interes mondial uriaş, eclipsând total reuniunea G20.

Confirmarea oficială a întâlnirii a pus capăt speculaţiilor privind organizarea ei, speculaţii consemnate îndeosebi la Washington, unde, la finele săptămânii trecute încă nu se ştia dacă va avea sau nu loc, iar în caz că da, în ce format. Luni, un înalt oficial american declara agenţiei ruse de ştiri TASS că nu se luase o decizie finală privind convorbirile între patru ochi dintre cei doi. Totuşi, acesta mai spunea că Trump se pregăteşte intens pentru astfel de întâlniri, având aproape zilnic şedinţe de informare cu şefii serviciilor de informaţii, consilieri, între care cel pentru probleme de Securitate Naţională, cu secretarul de stat sau şeful Pentagonului. „Mă aştept ca tot programul să fie finalizat înainte ca noi să plecăm, pe 5 iulie (la Hamburg- n.n.)“, declara acesta.

Sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peşkov, declara că Putin este gata să se întâlnească cu Trump indiferent ce „format“, dar la Moscova se zicea că preşedintele american îşi va arăta muşchii pentru a apărea în ochii lumii ca un „lider puternic“.

Incertitudinea privind întâlnirile americano-ruse „la vârf“ în marja unor reuniuni internaţionale gen G8, G20 sau de alt profil a introdus-o Barack Obama, care a vrut să creeze impresia că ele ar fi improvizate şi că, în consecinţă, Rusia nu este „prioritate“, el sperând, totodată, că astfel va răni orgoliul lui Putin. De partea cealaltă, Moscova ţinea să arate că liderului de la Kremlin nu-i pasă de atare jocuri şi aşa se face că sunt puţini ziarişti, fotoreporteri şi cameramani care nu-şi amintesc scena în care Obama şi Putin, aflaţi la summitul G8 din 2013, Lough Erne (Irlanda de Nord), sunt aşezaţi foarte ciudat şi privesc în faţă, într-o linişte de catedrală.

Din această perspectivă, joi, anunţând prima întâlnire a lui Trump cu omologul său rus gen. H.R. McMaster, consilier pentru Securitate Naţională, se spunea că şeful Casei Albe vrea o relaţie „mai constructivă“ cu Rusia, precizând, în context, că „la Hamburg el va conferi cu numeroşi lideri“. Unul dintre obiectivele acestei deplasări a lui Trump în Europa este de a realiza o „abordare comună faţă de Rusia“. „După cum a spus preşedintele, el ar vrea ca SUA şi conducătorii ţărilor occidentale în ansamblul lor să dezvolte o relaţie mai constructivă cu Rusia, dar a arătat în mod clar că vom face tot ce este necesar pentru a răspunde comportamentului destabilizator al Rusiei“, a adăugat McMaster.

Agenţia France Presse amintea că, în timpul campaniei electorale prezidenţiale americane, Donald Trump îl califica pe Putin drept un „politician strălucit şi plin de talent“ şi că, până azi, cei doi nu s-au întâlnit. La rândul său, în cadrul unei întâlniri cu ziarişti ruşi, liderul de la Kremlin a apreciat că relaţiile dintre cele două ţări „s-au degradat“ după venirea lui Trump la Casa Albă.

Apropiatele convorbiri Putin-Trump intervin într-un context foarte complicat pentru ansamblul relaţiilor bilaterale. Cel mai mult apasă acuzaţiile serviciilor americane de informaţii potrivit cărora Rusia s-a implicat în mod nemijlocit în campania electorală prezidenţială din SUA, ea acţionând împotriva candidatei democrate Hillary Clinton, creditată cu mari şanse de câştig. Automat, urmează acuzele privind contactele dintre unii membri ai echipei lui Trump cu diplomaţi ruşi la Wasington, între care ambasadorul Serghei Kisliak. Din anturajul actualului şef al Casei Albe sunt nominalizaţi efemerul consilier pentru Securitate Naţională, gen. Michael Flinn, care a şi demisionat din acest post, şi ginerele preşedintelui, Jared Kushner, care acum ocupă un post la Casa Albă. În fine, dar nu în ultimul rând, un alt subiect sensibil îl va reprezenta dosarul sirian, ştiindu-se că Rusia este de partea preşedintelui Assad, în vreme ce SUA sprijină o anumită parte a rebelilor antiguvernamentali.

Întâmplător ori nu, viitoarele convorbiri Putin-Trump au fost prefaţate de primirea de joi de către preşedintele rus a fostului secretar de stat american Henry Kissinger, aflat la Moscova. Agenţia Reuters aminteşte că, luna trecută, şeful Casei Albe a avut o lungă întâlnire cu influentul politolog american, cel care a organizat summiturile americano-sovietice pe timpul preşedinţilor Richard Nixon şi Gerald Ford. Despre Henry Kissinger, care mult timp a jucat un rol-cheie în diplomaţia mondială, se spune că este foarte ascultat de Trump atât în ce priveşte problemele lumii de azi, cât şi în cazul raporturilor cu Rusia. În fine, şi la Kremlin, el este o „voce“ care contează, dovadă că merge la Moscova în pofida vârstei sale înaintate, Kissinger împlinind 94 de ani în mai a.c.

Personal, cred că tot ce vor discuta Trump şi Putin în spatele uşilor închise va conta enorm, declaraţiile lor publice ulterioare avându-şi rolul protocolar cunoscut.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.