Liderii Coaliției s-au întors din vacanță supărați. Tensiuni în ședință. PSD strânge USR cu ușa

Ceartă pe Mercosur

A fost o discuție contondentă între PSD și USR, din cauza acordului semnat de România.

Sorin Grindeanu a criticat modul în care Ministerul de Externe a gestionat situația, cum s-a ajuns ca România să dea un astfel de vot în COREPER, conform unor surse. El a cerut ca minsitra Oana Țoiu să vină la următoarea Coaliție să explice cum s-a ajuns aici. Sorin Grindeanu ar fi spus „să nu se mai ia decizii pentru români fără să fim consultați! Nu așa funcționează o Coaliție!”.

Pe de altă parte, în replică, Radu Miruță i-ar fi atras atenția lui Sorin Grindeanu că ministrul Agriculturii de la PSD, Florin Barbu, a fost prezent la discuții și mai mult, că PSD a scos public doar o parte din documentul prin care Ministerul Agriculturii s-a opus aprobării acordului de liber schimb.

S-a stabilit ca în fiecare lună să existe o sedință a Caliției pe subiecte de politică externă, la care vor fi invitați miniștrii Afacerilor Externe și consilierul prezidențial pe politică externă.

Groenlanda

Și pe subiectul declarației făcute de ministrul Apărării despre trimiterea trupelor în Groenlanda s-au întins nervii.

Social-democrații sunt de părere că Radu Miruță „nu a reușit nici de această dată să explice ce a vrut să spună în declarațiile despre trimiterea Armatei în Groenlanda”.

Reforma administrației

Coaliția ar fi convenit că Guvernul își va angaja răspunderea pe un pachet de măsuri privind reforma administrației. Asta vine la pachet cu măsurile de relansare economică propuse de PSD, care ar fi fost acceptate, spun surse PSD.

Însă e nevoie de o analiză a impactului, dacă sunt bani, și „fiind, în principal, ajutoare de stat, trebuie notificate la Bruxelles”, au explicat surse din celelalte partide.

„Decizia de a include măsuri de relansare a fost luată de anul trecut, dar trebuie să vedem prioritățile”, a adăugat o altă sursă.

Ar putea fi proiecte de lege separate, ca la angajările de răspundere trecute, ca să nu existe eventuale probleme de aplicabilitate (în cazul în care vreun pachet este contestat la CCR), mai specifică.

Se va constitui și un grup de lucru cu primarii, pentru a discuta finanțele locale, în urma creșterilor de taxe și impozite. Atât USR, cât și PSD sunt de părere că acești bani trebuie să rămână în comunitățile locale, nu să meargă la bugetul de stat.

Forma finală va fi adoptata de Coaliție luni, 26 Ianuarie. Cel mai probabil, va trece de Guvern joi, pe 29 ianuarie.

Bugetul pe 2026

Au agreat un calendar de adoptare a bugetului pe 2026 conform căruia procedurile se finalizează până pe 27 februarie. Coaliția a decis să se creeze un comitet din care să facă parte Ministerul Finanțelor, reprezentanți ai fiecărui partid, dar și reprezentanți ai primarilor de municipii/orașe și comune. Comitetul va fi coordonat de vicepremierul Tanczos Barna.

UPDATE 15.40 Ședința Coaliției s-a încheiat

UPDATE Liderii Coaliției au intrat în Guvern

În primul rând, pachetul 3 care conține măsuri de reducere a cheltuielilor, a ajuns în sfârșit în forma finală, după luni de discuții în Coaliție. Totuși, nu știm sub ce formă va trece.

Nemulțumiri în Coaliție

Pachetul 3 de măsuri cuprinde reorganizarea la nivelul administrațiilor locale, desființarea a 13.000 de posturi, creșterea unor impozite și taxarea mai dură pentru neplata amenzilor.

Mai mulți primari l-au criticat pe premier, atât din PSD, cât și din PNL, propriul partid al lui Ilie Bolojan.

Lia Olguța Vasilescu a fost cea mai dură voce. Problema principală ridicată de edilul municipiului Craiova se referă la banii obţinuţi din majorarea taxelor şi impozitelor locale, care ar urma să fie luaţi la bugetul naţional. Vasilescu susține că sumele încasate ar trebui să rămână la autoritățile locale.

„Cu alte cuvinte, primarii rămân cu înjurăturile, pentru că au crescut taxele locale, iar banii merg către bugetul naţional. Dacă până acum cetăţeanul plătea 100 de lei, iar de anul acesta plăteşte 200 de lei, 100 de lei va fi luat la bugetul naţional. Pentru că nu are dreptul să ia din taxele locale, scade din cotele de IVG (impozitul pe venitul global – n.r.) pe care guvernul le dădea localităţilor”, a explicat Lia Olguţa Vasilescu la Antena3 CNN.

Mai mult, primarii PSD din Iași au refuzat să participe la o întâlnire cu premierul, pe teme de administrație, pe motiv că discuțiile convocate de premier sunt doar formale, iar deciziile sunt luate fără consultare.

Critici și din propriul partid

Cu o puternică influență în PNL, Hubert Thuma, cunoscut ca „opozant al regimului Bolojan”, mai mult apropiat de PSD, a spus și el că vina pentru noile majorări de impozite nu este a primarilor, ci a „centrului”.

„În ultimele zile, mulți primari au fost făcuți vinovați pentru creșterea taxelor și impozitelor locale. Însă nu primarii au decis această creștere. (…) Cadrul a fost schimbat la nivel național, prin pachetul fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 și prin ordonanța din decembrie 2025, care a modificat regulile pentru noul an. Iar mesajul public a fost limpede: Cine nu se conformează riscă să piardă bani prin transferuri de la bugetul de stat”, a scris șeful CJ Ilfov.

Condiția PSD. Măsurile de „relansare”

Premierul dorește ca acest pachet să fie adoptat prin angajarea răspunderii. PSD condiționează acest lucru de măsurile de relansare economică pe care le-au tot pus pe masă.

Liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Ștefan Ovidiu Popa, avertizează că social-democrații nu mai acceptă pachete fiscale „impuse prin angajarea răspunderii, dacă ele vin doar cu austeritate”,

„Pachetul 3 trebuie să includă obligatoriu Programul PSD de stimulare economică. Deficitul nu se reduce storcând economia, ci punând-o în mișcare. Fără investiții, fără locuri de muncă, fără creștere economică reală, toate aceste „măsuri” sunt doar praf în ochii românilor”, a scris joi Ștefan Ovidiu Popa pe Facebook.

Câteva dintre măsurile PSD de relansare economică

• 1.000 de lei pe lună pentru tinerii care se angajează pentru prima dată
• acordarea unei subvenţii lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni pentru mame
• creşterea valorii tichetelor de masă până la 50 de lei pe zi

Social-democrații susțin că aceste măsuri nu au impact și nu vor afecta bugetul național, fiindcă se bazează pe fonduri europene. Ministerul de Finanțe nu e așa sigur, însă, tocmai de aceea, discuțiile nu au avansat în Coaliție.

Bugetul de stat

Un subiect sensibil, având în vedere că măsurile din acest an, menite să reducă deficitul, au creat atât de multă nemulțumire. Guvernul se așteaptă ca mare parte din acestea să producă efecte și economiile să se vadă în 2026. Ne reamintim că ținta de deficit a fost renegociată cu reprezentanții de la Bruxelles, tocmai pentru că România nu putea să atingă ținta asumată.

Dicuțiile cu ministerele deja au început. Abia la finalul lunii februarie am putea avea un buget adoptat, a declarat premierul. România a intrat în 2026 fără un proiect de buget care să fie adoptat în Parlament. În acest an, ar trebui să ne încadrăm în deficitul de 6.4%.

Șefii Serviciilor

UPDATE

Nu s-a abordat subeictul.

Un alt subiect care arde pe masa Coaliției, dar și pe masa de la Cotroceni este șefia serviciilor secrete. Cotidianul a scris recent că președintele dorește ca negocierile să împace pe toată lumea, pentru ca această Coaliție să rămână în picioare.

Deși la nivel informal, s-a discutat încă de acum câteva luni ca PSD să propună un nume pentru conducerea SIE, iar PNL pentru șefia SRI, împărțirea aceasta pare să nu mai fie 100% valabilă în momentul de față. Cel puțin pentru social-democrați. Surse din PSD au declarat pentru Cotidianul că „noi mereu am spus că toate opțiunile sunt pe masă”.

Pentru SRI, președintele ar avea 4-5 nume pe listă, „dar niciunul nu-i place foarte mult”, mai adaugă surse. Iar dacă la început, Nicușor Dan a afirmat că directorul SRI ar trebui să vină din zona civică și să nu aibă legături cu politicul, acum și-ar fi schimbat opinia, poate fi om politic.

Câteva nume care au fost vehiculate în spațiul public pentru șefia serviciilor sunt: Gabriel Zbârcea la SRI, Marius Lazurca (ce a ajuns între timp consilier prezidențial) și Mircea Abrudean la SIE.

Scandalul Mercosur

Nu în ultimul rând, prima Coaliție din an vine și după tensiunile în jurul acordului Mercosur. România a votat pentru adoptarea acordului UE-MERCOSUR, prin reprezentanta României în COREPER, ministra de Externe Oana Țoiu. PSD, care și-a exprimat opoziția față de forma actuală a acordului, a cerut explicații de la premierul Ilie Bolojan și i-a acuzat pe miniștrii USR de „trădare”.