Primele semne de criză imobiliară apar precum ghioceii

Livrările de locuințe noi la nivel național sunt estimate la sub 58.000 de unități în 2025, cel mai redus volum din ultimii opt ani, indică datele unei companii de consultanță imobiliară, conform Agerpres. În același timp, oferta din București-Ilfov depășește de peste două ori media înregistrată în deceniul anterior pandemiei, în timp ce în restul țării livrările se situează ușor sub nivelul istoric.

Potrivit Colliers, datele privind autorizațiile de construire arată un pipeline limitat pentru perioada următoare, ceea ce sugerează că oferta de locuințe noi în România nu va crește semnificativ pe termen scurt. Această evoluție conturează o piață rezidențială cu ritmuri diferite, în funcție de regiune.

Numărul locuințelor finalizate, în creștere în București și Ilfov

În timp ce majoritatea regiunilor au înregistrat scăderi, Bucureștiul și Ilfovul au consemnat o ușoară creștere a finalizărilor de locuințe.

În prezent, oferta din București-Ilfov este de peste două ori mai mare decât media din deceniul anterior pandemiei, arată comunicatul Colliers, potrivit sursei citate.

Pe partea de cerere, evoluția a fost neuniformă pe parcursul anului. Bucureștiul a înregistrat o scădere de aproape 10% a tranzacțiilor, mai accentuată decât media națională. Cu toate acestea, nivelul tranzacțiilor rămâne cu aproximativ 28% peste media din perioada pre-pandemie.

Cluj-Napoca este singurul mare oraș în care numărul tranzacțiilor a crescut ușor

Cluj-Napoca este singurul mare oraș care a consemnat o creștere ușoară a numărului de tranzacții, într-un context în care majoritatea marilor centre urbane au raportat scăderi.

„Chiar dacă tranzacțiile s-au redus ușor, nivelul general nu indică un an slab pentru piața rezidențială, având în vedere că volumele rămân semnificativ peste media istorică recentă. De fapt, 2025 a fost un an cu ritmuri diferite: a început mai lent, a accelerat în vară – inclusiv pe fondul majorării TVA – și s-a stabilizat spre final.

Pe fondul dobânzilor ridicate, al inflației și al presiunilor asupra veniturilor reale, cumpărătorii au început să se adapteze la noile condiții, iar achizițiile prin credit ipotecar au ajuns la aproximativ 58% din total. În plus, indicele Eurostat privind intenția de cumpărare a unei locuințe rămâne peste nivelurile pre-pandemie, ceea ce indică o cerere încă solidă”, a explicat Gabriel Blăniță, director Valuation & Advisory Services, Colliers.

Ce se întâmplă cu prețurile locuințelor noi în marile orașe din România

În marile orașe, prețurile au crescut, în medie, cu aproximativ 5% în 2025. Diferențele dintre segmente au devenit însă mai vizibile.

Locuințele noi, bine amplasate, cu infrastructură bună, acces facil și standarde ridicate de eficiență energetică, au înregistrat creșteri mai consistente, susținute de o bază stabilă de cumpărători cu putere financiară.

Diferența dintre locuințele noi și cele vechi nu mai este doar una de preț de achiziție, ci și de cheltuieli ulterioare, în special în contextul costurilor mai ridicate cu energia.

Stocul vechi, mai ales clădirile fără reabilitare termică, este analizat tot mai atent de cumpărători, care iau în calcul impactul facturilor și al eficienței energetice asupra bugetului pe termen lung, comparativ cu proiectele noi.

La ce se așteaptă experții pentru piața imobiliară în viitorul apropiat?

„Pe termen lung, piața rezidențială are baze solide, având în vedere că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare a locuințelor din Uniunea Europeană.

Pentru ca prețurile să scadă semnificativ ar fi nevoie de o înrăutățire clară a situației de pe piața muncii, cu pierderi importante de locuri de muncă și o perioadă prelungită de scădere a veniturilor reale – un scenariu pentru care, în prezent, nu există semnale puternice.

În 2026 este mai probabil să vedem o evoluție echilibrată, cu șanse de revenire în a doua parte a anului, dacă economia se stabilizează și costurile creditelor încep să scadă”, a mai precizat Gabriel Blăniță.