Ministerul Finanţelor va veni cu un nou pachet de măsuri ce va fi pus în discuţie, în perioada următoare, astfel încât acest exerciţiu bugetar 2023 să se închidă cu bine, a declarat luni ministrul de resort, Marcel Boloş.
„Nu cred că poate astăzi cineva să dea asigurări că ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB va fi cea pe care o vom avea la sfârşitul lunii decembrie”, a spus acesta, în deschiderea şedinţei de tranzacţionare a Bursei de Valori Bucureşti, prilejuită de listarea celei de-a XIII-a emisiuni de titluri de stat Fidelis, emise de Ministerul Finanţelor.
Potrivit acestuia, sunt cheltuieli care „zboară din ritm în lunile noiembrie şi decembrie” şi „vom impune măsuri astfel încât cheltuielile să urmeze traiectoria din ianuarie până în septembrie, ca să obligăm ordonatorii de credite să îşi păstreze limita pe care au avut-o în cursul anului”.
„Sigur că mie mi-ar plăcea, ca ministru al Finanţelor, să respectăm angajamentele faţă de Comisia Europeană şi spre acest lucru ne îndreptăm toate eforturile noastre – şi o să vedeţi şi un pachet de măsuri care va fi pus în discuţie în perioada următoare pentru ca să ne închidem cu bine în acest exerciţiu bugetar 2023, dar sunt o serie de lucruri care nu depind doar de deciziile Ministerului de Finanţe. Nu cred că poate astăzi cineva să dea asigurări că ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB va fi cea pe care o vom avea la sfârşitul lunii decembrie. Noi am spus că facem demersuri în acest sens şi că în discuţia cu Comisia Europeană a fost adusă ţinta de 5,5% din PIB. Acestea sunt acum discuţiile cu Comisia Europeană”, a susţinut Boloş.
El a subliniat că orice depăşire a ţintei de deficit bugetar „determină consecinţele pe care le ştim”.
„Ne străduim să avem o ţintă de deficit rezonabilă, încât să nu riscăm decizii ale Comisiei Europene care să încurce implementarea fondurilor europene şi, desigur, în momentul în care ţinta de deficit bugetar nu este respectată, finanţatorii noştri instituţionali îşi pun tot felul de probleme”, a arătat şeful de la Finanţe.
Marcel Boloş a adăugat că Ministerul Finanţelor a încercat reducerea decalajului între veniturile planificate şi veniturile încasate.
„Am încercat să reducem acest gap între venituri planificate şi venituri încasate. Media lunară a fost de câte 3 miliarde de lei. Am reuşit în luna iulie să avem 1,5 miliarde lei, dar, după cum se cunoaşte, august şi septembrie sunt luni foarte sărace în colectare, fiindcă n-avem nici scadenţă la impozitul pe profit, şi mai ales sunt luni în care şi din cauza concediilor consumurile noastre se externalizează şi, sigur, odată cu aceasta, scad şi impozitele şi taxele colectate la buget. Unde am înregistrat o uşoară scădere, care pune în dificultate ţinta de deficit bugetar, este zona de contribuţie la asigurările sociale. Analizăm să vedem care sunt cauzele şi măsurile pe care trebuie să le luăm pe mai departe ca să respectăm ţinta de deficit bugetar. Avem un angajament faţă de Comisia Europeană pe care ni l-am luat prin programul de convergenţă şi a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene, de 4,4% din PIB”, a menţionat acesta.
Ministrul a admis că România a avut un ritm destul de rapid al cheltuielilor de funcţionare a statului, iar în prezent „lucrurile au intrat în normalitate”, însă apar cheltuieli neprevăzute uneori, cum ar fi cele cu dobânzile, care trebuie achitate atunci când sunt scadenţele, „destul de mari pentru ceea ce înseamnă datoria publică”, inclusiv plata compensărilor la energie care pot să dea „bătăi de cap”.
„Pot să vă asigur că dacă am avut un ritm destul de rapid, nici nu ştiu cum să-i spun, să fiu cât se poate de diplomat, al cheltuielilor de funcţionare a statului, acum lucrurile au intrat în normalitate, însă apar cheltuielile acestea pe care noi nu le putem prevedea deseori, gen cheltuieli cu dobânzile pe care trebuie să le achităm atunci când sunt scadenţele, destul de mari pentru ceea ce înseamnă datoria publică, şi, din acest punct de vedere, inclusiv plata compensărilor la energie poate să ne dea bătăi de cap. Pot să vă asigur cu certitudine că avem banii necesari pentru finanţarea acestor cheltuieli, dar, ştiţi cum e, chiar dacă ai banii necesari, totul se vede printr-un indicator de analiză, care este deficitul bugetar. Acela se citeşte în fiecare lună când îl afişăm şi când îl punem pe site-ul Ministerului de Finanţe şi de acolo începe judecata pentru lucrurile pe care le-am făcut şi pe care nu le-am făcut”, a adăugat Marcel Boloş.
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
Reforma fiscală nu înseamnă doar împovărarea contribuabilului onest si a mediului de afaceri cu noi taxe si impozite care să aducă mai multi bani la buget pentru a reduce deficitul bugetar excesiv.
Este nevoiede reducerea drastică a cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Reforma administrativ-teritorială se poate face acum printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei, printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta permite păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Apoi, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Cu BolosVanu de la Finante s-a intimplat cum spunea un umorist american”Cu cat stii mai multe, cu atat devii mai trist.”
Nu spune nimic de cheltuielii,de salarii date pe zero munca,de bani aruncati pe asistenta sociala pe probleme imaginare,de pensiile nesimtite,de existenta magistraturii ca stat in stat,care-si stabileste salariile membrilor prin hotarari judecatoresti ,de zecile de institute aiuristice si sutele de ONG-uri platite de stat si care taie frunza la caini, de primariile care-si stabilesc singure salariile si vin cu mana intinsa la guvern sa le asigure finantarea,si cate si mai cate
Gandul bolovanului ministru e cum sa colecteze,adica cum sa ia birul de pe poolimea muncitoare care plateste taxe si impozite,ca Statul sa se lafaie in favoritisme,aruncand cu banii la manelistii bugetari
Cine vrea institute tip Academia Oamenilor de Știință din România (care nu au mai incaput in AR)care are un buget de 10 milioane de lei anual, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului – 2 milioane de lei bani risipiți anual, Institutul Român pentru Drepturile Omului cu un buget anual de aproape 3 milioane de lei, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 – tot 3 milioane de lei risipite în fiecare an, etc ,, sa le plateasca din propriul buzunar,magistratii care vor pensii sociale sa plateasca 50% din salarii la fondul de pensii,etc
Potrivit datelor oficiale, în România sunt circa 550 de institute de cercetare, din care 249 în sectorul public:)) Iti dau lacrimile de ras,ce dreaku fac papagalii
PS ‘nici o taxarea fara reprezentare’
Cel mai bine este sa nu-ti platesti Intretinerea la bloc in luna octombrie 2023 . Si sa platesti Intretinerea la bloc in 2 noiembrie 2023 si sa ai o economie de bani de 900 de lei ! Ca daca intrii in banii de 400 de lei ai cheltuiesti si nu mai ramai cu nici un ban !
Citind titlul articolului aflu cu stupoare că domnul ministru are cap. Unde-l ține de nu se vede și oare ce-o fi având în el de-l doare când îl bat problemele? Îl doare de la cashul limitat?
Deja a taiat acel ajutor prin tichetul de energie multor cetateni care au peste 60 ani si pensia e sub 2.000 lei, tocmai celor care au dreptul, le-a anulat pe motiv ca au depasit pragul 2.000 lei! Nu au crescut pensiile, alte venituri ca pensionar nu au cum sa primeasca, varsta creste ca asa trebuie! Minciuni, minciuni si iar minciuni, le pute gura la toti de atatea minciuni! Sau, caz concret: initial, cica o persoana singura care are pana in 2.000 lei, poate depune dosar la primarie pentru ajutor, ca milogii si puturosii, si nu e mentionat ca persoana care are teren in valoare de 1.000 euro nu primeste, exista lege! Tot in lege scrie, mai jos, persoana cu pana la 2.000 lei si care are teren in valoare de 1.000 euro, nu poate beneficia de ajutor. Vedem ce lege in bataie de joc au facut panaramele politice, aici e dedicat celor care au teren si urgent trebuie trecut pe numele aluia. Si in final, in fapt, primariile nu acorda ajutor persoanelor singure cu venitul pana in 2.000 lei pe motiv ca nu sunt bani! Cum sa faca cetateanul sa poata beneficia de ajutor daca i-au retezat toate drepturile si de la guvern si de la primarie. Bai popa, marsh in zona ta de confort, habar nu ai despre finante. Sa zici mersi ca ti-ai scos parandaratul inmanat si asigurat liber la import deseuri prin casta de escroci. P.s. ce scriu este realitate, de la Marasesti-Vrancea am informatii direct din inima escrocheriilor satanice.
„Probleme care îi dau „bătăi de cap” lui Marcel Boloş”
Bate cat vrei, nu-i cineva acasa !