Procesul Vişinescu la Bucureşti: dosarul, faptele şi probele

Luni, 14 iulie 2014, începe la Curtea de Apel Bucureşti procesul lui Alexandru Vișinescu (89 de ani), fostul comandant al închisorii de la Rîmnicu Sărat, acuzat de infracţiuni contra umanităţii, scrie Observator cultural. Deşi prima înfăţişare nu e publică, fiind mai degrabă o etapă procedurală (camera preliminară) în care se stabilesc legalitatea administrării probelor şi competenţa instanţei în raport cu această cauză, simbolic vorbind, data este foarte imporantă. Judecat în libertate, inculpatul Vişinescu a negat în anchetă toate acuzaţiile aduse de procurori. Procesul nu ar trebui să dureze mai mult de un an, după care va urma, cel mai probabil, un apel la Curtea Supremă, ultima instanţă în acest caz. De asemenea, date fiind limitele de pedeapsă ale infracţiunii de care este acuzat Vişinescu (detenţie pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi), şansele ca fostul comandant, dacă va fi găsit vinovat, să rămînă în libertate sînt aproape nule. Indiferent de finalul acestui proces, Dosarul 494/P/2013 va rămîne în istoria Justiţiei din România ca prima punere sub acuzare pentru crime împotriva umanităţii, pentru ororile comunismului și primul proces al unui „torţionar“ care ajunge în instanţă după un denunţ al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER), de la înfiinţarea agenţiei guvernamentale în 2005.

Cum s-a născut cazul

Pentru crimele politice comise în perioada 1945-1989 (excluzînd aici dosarele Revoluţiei din decembrie 1989), Procuratura din România a finalizat doar patru rechizitorii în 24 de ani. Aşa au stat lucrurile pînă în vara anului trecut, cînd evenimentele au luat o altă întorsătură. În aprilie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a demarat o campanie de aducere în faţa Justiţiei a persoanelor care au avut funcţii de comandă în sistemul penitenciar în vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Primul denunţ l-a vizat pe Alexandru Vișinescu, fost comandant al penitenciarului Rîmnicu Sărat în perioada 1956-1963.

Personaj total necunoscut opiniei publice pînă atunci (nu apăruse nici măcar o fotografie cu el şi nu acordase niciodată vreun interviu), Vişinescu a apărut pentru prima data „pe sticlă“ în după-amiaza zilei de 30 iulie 2013. Surprins de televiziuni în faţa blocului interbelic în care locuieşte, după anunţul IICCMER privind denunţarea sa la Parchet, Alexandru Vişinescu s-a arătat extrem de iritat de prezenţa jurnaliştilor şi de întrebările percutante. Replica sa a fost violentă: a încercat să lovească camerele de luat vederi şi a rostit printre dinţi, înfuriat peste măsură: „Futu-ţi Cristosu’ mă-tii să-ţi fut“. Un spectacol contondent – pumnul său noduros, cu pielea încreţită, şi înjurătura aspră, ca o piatră tocmai sfărîmată – care, alături de fotografia şi povestea lui, a făcut înconjurul lumii: de la New York Times la Al Jazeera şi de la The Economist la ziare australiene. Fără voia sa, Alexandru Vişinescu a devenit însăşi imaginea „torţionarului“ octogenar. Rece, violent, inchizitorial. Despre el, datele au curs neîncetat: cum a ajuns să fie un cadru de nădejde al Securităţii, ce a făcut în calitatea de comandant la Rîmnicu Sărat, cum bătea şi pe cine, ce salariu a încasat, cît este cuantumul pensiei sale în prezent etc. Blocul său a fost „pictat“ cu mesaje împotriva lui, cîteva dintre victimele sale au fost intervievate în emisiuni TV, el însuşi fiind subiectul unor „breaking news“ şi dialogînd cu jurnaliştii. În plus, toţi liderii politici ai României (preşedintele, prim-ministrul, şeful Senatului) au opinat că Justiţia trebuie să intervină. Pe scurt, Vișinescu a devenit un caz.

„Dosarul Vișinescu“ a mers însă înainte. După ce Parchetul Militar a părut mai degrabă dezinteresat de această speţă fierbinte, cauza a fost preluată de procurorii Parchetului Curţii Supreme. Într-o lună, anchetatorii l-au pus sub acuzare pe Alexandru Vişinescu pentru genocid, încadrare schimbată ulterior, odată cu adoptarea noului Cod Penal, în infracţiuni contra umanităţii. Fostul comandant a fost audiat de cîteva ori, procurorii au audiat martori, au solicitat documente de la diferite instituţii şi au mers inclusiv la penitenciarul de la Rîmnicu Sărat pentru a cerceta îndeaproape „locul crimei“. După 323 de zile de la denunţarea lui, fostul comandant de la închisoarea Rîmnicu Sărat a fost trimis în judecată pe 16 iunie 2014 de către Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie.

Citiţi articolul integral pe Observator cultural.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.