Procuroarea lui Dragnea, făcută praf: „Nicio limită în obrăznicie!”

Avocata Ingrid Mocanu o critică în termeni duri pe procuroarea DNA Alexandra Lăncrăjan, după ce Asociația condusă de aceasta a cerut din nou desființarea Secției de anchetare a magistraților.

„Asociația de „procurori” a doamnei Veverița, supranumită ”procuroarea lui Dragnea”, cere desființarea Secției pentru Magistrați (a miliarda oară).
Și se arată nemulțumită că îi strică imaginea ei și paraditorilor din gașcă, prin faptul că vorbesc public, niște ”penali”, trimiși în judecată sau chiar achitați… da, cică și ăia să tacă… în ticăloșia lor de a a-și fi înscenat ca nesimțiții dosare, doar ca să îi discrediteze pe ei, zeii anticorupției, pentru ca să vină niște judecători foarte-foarte răi (din ăia pe care nu-i mai pot ei paradi și pentru care s-a inventat Secția cea rea) și să contrazică niște profesioniști cum sunt ”veveriții” de la Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP).
În afară de faptul că cea mai mare parte a celor ce fac parte din minunata asociație sunt deja ”penali” sau în curs de a fi… în orice caz, toți ”paraditori”… în rest, nu-i problemă.
Nu înțeleg de ce cei cercetați de DNA nu ar cere să fie desființat DNA-ul și să ceară să nu se mai dea comunicate despre ei de către acești ”paraditori” că le strică imaginea.
Ăștia chiar au impresia că fac politică și nu au absolut nicio limită în obrăznicie!”, a scris Ingrid Mocanu pe pagina sa de Facebook.

Alexandra Lăncrăjan este procuroarea care instrumentează dosarul Tel Drum, în care este urmărit penal Liviu Dragnea.

Ce a cerut asociația lui Lăncrăjan marți (COMUNICAT)

„Având în vedere informațiile din spațiul public privind activitatea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și numeroasele recomandări ale instituțiilor europene, inclusiv ultimele constatări ale Comisiei de la Veneția, AMASP solicită factorilor decizionali competenți desființarea SIIJ, structură care pare să fie transformată într-un instrument de presiune și de compromitere a magistraților. Precizăm că nici la momentul înființării SIIJ și nici în prezent nu au putut fi expuse argumente obiective, verificabile și întemeiate pe situații reale care să justifice existența acestei structuri de parchet.
AMASP a solicitat în mod repetat Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să comunice datele de interes public privind cauzele pe care această structură le are în instrumentare, numărul de sesizări din oficiu înregistrate de la momentul operaționalizării, numărul de dosare soluționate, solicitări care au fost ignorate de conducerea acestei structuri.
În acest context de totală lipsă de transparență, AMASP consideră cel puțin surprinzătoare preocuparea aparent selectivă și insistentă a S.I.I.J. de a deschide sau de a redeschide dosare penale ori de a acorda o atenție aparte doar dosarelor care vizează procurorii și judecătorii catalogați în mass media și în zona politică drept ”protestatari”, ”sorosiști”, ”rezistenți”, ”staliniști”, ”bolșevici”, ”securiști” etc., având în vedere numărul procurorilor care funcționează la S.I.I.J. și numărul de dosare preluate de această secție.
Celeritatea și atenția acordate predilect acestor dosare, transformarea citării și a audierii magistraților în spectacole cu presă, însoțite de scurgerea în spațiul public, de date din anchetele respective ar putea trezi suspiciunea că se urmărește intimidarea ori discreditarea magistraților amintiți, în special în situația în care aceste dosare sunt recent înregistrate la SIIJ. Ascensiunea profesională fulminantă și surprinzătoare a unor procurori din cadrul S.I.I.J. și activitatea recentă a secției alimentează suplimentar această suspiciune.
AMASP ia act cu îngrijorare, fără a comenta, de percepția publică privind aparența că nu e nimeni la conducerea S.I.I.J. care să cunoască cine poate intra sau nu în ședințele de judecată, care ar putea să cenzureze eventuale erori ale procurorilor din subordine privind încadrări juridice elementare, aparența că în secția amintită poate activa oricine indiferent de cunoștințele deținute și chiar în lipsa unei minime experiențe relevante.