Produsele agroalimentare expuse riscului de scumpire după o vară cu temperaturi extreme

Șefa departamentului de climatologie al Administrației Naționale de Meteorologie a explicat pentru Adevărul că efectele El Niño asupra Europei și României se vor manifesta indirect, prin comerțul internațional și prețurile materiilor prime. Produse precum cafeaua sau uleiul de palmier sunt cele mai vulnerabile, deoarece El Niño favorizează seceta în zonele tropicale unde acestea sunt cultivate. Impactul maxim se manifestă la patru până la opt luni de la declanșarea fenomenului, ceea ce înseamnă că scumpirile se vor resimți încă din această toamnă și pe parcursul iernii.

„Principalul impact economic ar putea fi legat de prețurile unor produse importate, precum cafeaua Robusta, cacao, zahăr și ulei de palmier, provenite din zone precum Indonezia, Vietnam, India, Thailanda sau Malaezia. Europa și România vor fi afectate în principal indirect, prin comerțul internațional, nu prin efecte climatice directe”, a declarat Roxana Bojariu.

El Niño a intrat în iulie în categoria „puternic”, cu o probabilitate crescută de evoluție către un eveniment de tip „super”, posibil cel mai intens din ultimii 150 de ani, conform Organizației Meteorologice Mondiale.

Goldman Sachs estimează o creștere de 15,8% a prețurilor globale la mărfurile agricole, iar JPMorgan apreciază că un super El Niño ar putea adăuga aproximativ 0,7 puncte procentuale la inflația globală a prețurilor alimentare, la vârf.

Seceta lovește culturile locale

Potrivit unei analize publicate de Gazeta de Agricultură, blocajul rutelor din Marea Neagră și seceta severă din vestul Europei împing cotațiile cerealelor spre maxime istorice.

„Rapița pentru livrare în noiembrie a atins un nou maxim, 548,50 euro pe tonă, pe fondul problemelor din culturile de floarea-soarelui din Europa Occidentală”, se arată într-o analiză publicată de Ziarul Profit. Piața grâului rămâne însă influențată mai degrabă de recoltele europene. Potrivit Agreste, producția franceză de grâu comun ar urma să scadă la circa 32 de milioane de tone, față de 33,4 milioane în sezonul anterior.

„Nivelurile record de apă de pe Rin arată că riscurile climatice nu mai reprezintă șocuri excepționale pentru lanțurile de aprovizionare altfel previzibile”, notează o analiză ING Bank citată de HotNews. Nivelul scăzut al apei reduce adâncimea navigabilă a fluviilor, forțând navele să transporte încărcături mai ușoare sau să transfere mărfurile pe drumuri și căi ferate, ceea ce generează costuri suplimentare.

Potrivit Digi24, debitul Dunării la intrarea în România a coborât, la începutul lunii august 2026, la 1.400 de metri cubi pe secundă, egalând minimul istoric din 1985, iar Comisia Europeană monitorizează situația din România, Bulgaria, Ungaria și alte state riverane, deoarece nivelul scăzut afectează inclusiv răcirea unor centrale nucleare din regiune.

Rinul ar putea tăia 0,3% din PIB-ul Germaniei

Situația nu ocolește nici Germania: valul de căldură care a redus și debitul Rinului riscă să reducă avansul PIB-ului țării cu cel puțin 0,3 puncte procentuale în acest an, potrivit economistului ING Carsten Brzeski.

Un studiu al Institutului Kiel pentru Economia Mondială a arătat că seceta din 2018 a redus cu circa un sfert volumul transportului fluvial timp de o lună, iar producția industrială a scăzut cu circa 1%, episodul diminuând creșterea PIB-ului Germaniei cu aproximativ 0,3 puncte procentuale.

Efectele nu se opresc însă la granița Germaniei, Dunărea a împins deja România să declare stare de alertă în sectorul energetic. Criza generată de seceta severă de pe Dunăre a determinat Guvernul să declare stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august 2026.

„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan, avertizând că România riscă să piardă aproximativ 20% din producția națională de energie dacă va fi oprit și al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă.

În privința prețurilor, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a precizat că, deși facturile nu vor crește imediat, efectele crizei se vor resimți pe termen lung: „Prețul este clar, dar cu toții le vom plăti”, a declarat oficialul, adăugând că toate capacitățile disponibile de producție funcționează deja la capacitate maximă.