Joi, 8 decembrie, ora 16.00, la Sala de Lectură a Facultății de Litere din Universitatea București, prof. Nicolae SARAMANDU conferențiază despre Românii din Peninsula Balcanică, anunță afnews.ro.
Românii sud-dunăreni sunt urmașii populației romanizate din Imperiul Roman de Răsărit, unde a luat naștere poporul român, cu cele patru ramuri ale sale: dacoromânii, aromânii, meglenoromânii și istroromânii. Acest punct de vedere îl găsim în cele mai autorizate surse: în recentul Tratat de Istorie a Limbii Române, publicat de Academia Română, volumul I, 2018, şi în celebra lucrare a lui SextiI Puşcariu, Limba Română care spune: „Limba română a luat naştere peste tot acolo unde a existat stăpânire romană” (Limba Română, vol. 1, p. 326). Deci românii prezenţi în Balcani sunt parte a romanităţii orientale, parte integrantă a poporului român. În recentul Tratat de Istorie a Românilor (2001-2003) se spune că „în cursul celei de-a doua jumătăţi, a mileniului I s-a încheiat procesul de etnogeneză, atât a românilor nord-dunăreni, cât şi a celor din sudul Dunării” (volumul III, pe 287), iar teritorial aceasta se întinde din nordul României până în Pind.
Volumul de faţă este unul important, care reflectă relaţiile românilor sud-dunăreni cu România şi cu statele balcanice, în contextul socio-politic de la mijlocul secolului trecut.
Până în prezent, doamna prof. univ. dr. Adina Drăghicescu a tipărit două lucrări importante despre şcolile româneşti şi bisericile româneşti din Balcani. Prezentul volum vine în completarea preocupărilor sale şi ale celorlalţi doi editori pentru istoria României şi pentru relaţiile ei cu ţările balcanice.
Românii de la sud de Dunăre au creat numeroase centre culturale în Balcani şi au reprezentat, de-a lungul istoriei, un factor important în viaţa economică și pontică a popoarelor balcanice.
În Arhiva Diplomatică a Ministerului. Afacerilor Externe se află mai multe documente referitoare la românii din Peninsula Balcanică din secolele XIX-XX, documente care, în mare parte, nu au fost făcute publice. Studierea acestora aduce o lumină importantă asupra istoriei comunităților românești, în relaţie cu popoarele în mijlocul cărora au trăit sau cu autoritățile de la București. Documentele sunt diferite, de la Memoriul Societăţii de Cultură Macedo-Rornână, către ministrul Afacerilor Străine, Take Ionescu, în care se atrage atenția asupra situației culturale a românilor macedoneni, sau Adresa Ministerului Afacerilor Străine către Ministerul Instrucţiunii Publice situația școlilor româneşti din Peninsula Balcanică, la studii asupra problemelor specifice minorităţilor româneşti din străinătate, analiza ideii de emigrare în România, documentare istorică şi etno-culturală. Din documente rezultă dificultăţile acute, de mare impact, cu care se confruntau comunităţile româneşti la jumătatea secolului trecut.
Volumul reprezintă o contribuţie valoroasă, oferind o imagine cuprinzătoare a realităților vremii privind comunitățile românești din Balcani. Remarcăm efortul deosebit al editorilor de a pune la îndemâna specialiştilor şi a publicului larg surse de încredere pentru cunoaşterea nemijlocită a istoriei comumităților eomânești din Peninsula Balcanică, în prima jumătate a secolului al XX-lea.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.