Bani mai mulți pentru Servicii, în 2023

Bugetul propus pentru SRI în 2023 va fi cu 21,7% mai mare decât în acest an, creditele bugetare ajungând la 3,93 miliarde de lei. Interesant este că pentru următorii ani, sunt estimate valori mai mici decât în 2023. Astfel, estimarea pentru 2024 este de 3,33 miliarde de lei, pentru 2025 de 3,48 miliarde de lei iar în 2026 de 3,59 miliarde de lei. Creditele de angajament pentru 2024 vor crește cu 33,25%, până la 4,52 miliarde de lei.

Prioritățile Serviciului Român de Informațîi pentru anul 2023 și în perspectiva 2024–2026 vizează îndeplinirea responsabilităților ce îi revin, pe următoarele direcții de actiune:
· apărarea ordinii și valorilor constituționale, inclusiv a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor;
· identificarea și semnalarea disfuncțiilor de natură să afecteze asigurarea/prezervarea valorilor identitar-naționale;
· protejarea și promovarea intereselor României la nivelul UE, NATO, ONU și OSCE și consolidarea profilului țării noastre de garant/furnizor regional de securitate;
· prevenirea și contracararea riscurilor și a amenințărilor derivate din activitatea entităților informative ostile orientate împotriva intereselor de securitate ale statului român;
· asigurarea protecției informațiilor clasificate;
· prevenirea și contracararea riscurilor și promovarea oportunităților în ceea ce privește asigurarea stabilității economico-financiare, a securității energetice, a intereselor economice ale României în regiunea extinsă a Marii Negre și în regiunea Balcanilor, funcționarea infrastructurilor critice, dezvoltarea infrastructurii de transport, implementarea societății informaționale și a economiei digitale, dar și semnalarea vulnerabilităților, respectiv a oportunităților în domeniul industrial și în sectoarele financiar-bancar, agricol și silvic;
· identificarea și semnalarea imixtiunilor de natură să altereze decizia economico-financiară de nivel strategic, precum și prevenirea și combaterea activităților economice ilegale de mare amploare;
· prevenirea și contracararea riscurilor, diminuarea vulnerabilităților și promovarea oportunităților în accesarea și utilizarea fondurilor europene;
· identificarea și semnalarea acțiunilor întreprinse de grupuri de interese ilegitime pentru deturnarea actului de decizie;
· prevenirea și contracararea amenințărilor cibernetice – derulate de entități ostile, statale și nonstatale – asupra infrastructurilor de comunicații și tehnologia informației cu valențe critice pentru securitatea națională;
· întărirea cadrului juridic, procedural și operațional specific protecției infrastructurilor critice;
· creșterea capacității instituțiilor publice, companiilor private și a organizațiilor neguvernamentale de a implementa norme de securitate cibernetică și de a-și formă personalul în vederea protecției datelor cu caracter personal, a datelor privind activitatea și rezultatele cercetării științifice și a altor date ce nu sunt de interes public;
· prevenirea și contracararea riscurilor asociate activităților unor entități teroriste, prezenței pe teritoriul național a membrilor sau simpatizanților unor asemenea entități, intensificării propagandei extremist-teroriste, în special a celei jihadiste în ascensiune în mediul online, și a proceselor de radicalizare în România etc.

Bugetul Serviciului de Protecție și Pază va crește în 2023 cu 13,14%, până la 447,2 milioane de lei. În anii următori, bugetul estimat al SPP va fi mai mic: 276,6 milioane de lei în 2024, 284,7 milioane de lei în 2025, și 293,1 milioane de lei în 2026.
Serviciul de Protecție și Pază este angajat în derularea unui număr de 13 proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 în cadrul programului Orizont 2020, în unul având calitatea de lider de proiect iar în 12 dintre cestea având calitatea de beneficiar final.

Serviciul de Protecție și Pază a obținut aprobarea pentru finanțare și derulează, în anul 2023, un proiect din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 (finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR), un proiect din cadrul Programului Operațional Competitivitate (Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR) și un proiect din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (finanțare din Fondul de Coeziune – FC) drept pentru care au fost introduse prevederi bugetare aferente acestora.

Pentru anul 2023, Serviciul de Protecție și Pază își propune să mențină bunele practici și un nivel ridicat de performanță în activitățile pe care le desfășoară, concomitent cu o adaptare permanentă și anticipativă la provocările mediului de securitate internațional și la contextul geopolitic și economic actual. În acest sens, se impune aplicarea în continuare a concepției integrate de securitate în pregătirea misiunilor de protecție.

O creștere consistentă o va avea Serviciul de Telecomunicații Speciale. Conform proiectului de buget pe 2023, STS va avea un plus de 62,4%, până la la 1,15 miliarde de lei. Saltul va continua în în 2024, până la 1,4 miliarde de lei. Urmează apoi estimări mai mici, 1 miliard de lei în 2025, și 718,4 milioane de lei în 2026.
Prioritățile strategice ale STS sunt următoarele:
– Infrastructura de telecomunicații integrate. Aceasta asigura servicii de comunicații și tehnologia informației și este realizată cu echipamente din clasa profesională și tehnologii moderne, utilizând pentru transport rețelele de fibră optică și radiorelee, administrate de instituție.
– Infrastructura de radiocomunicații mobile administrată de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Aceasta constă în principal în sistemul digital de radiocomunicații profesionale secretizate în tehnologie TETRA, parte a Platformei Comune TETRA (PCT), și rețele locale convenționale UHF, pe infrastructură cărora sunt furnizate servicii de voce și date în regim de mobilitate pentru autoritățile statului.
– Infrastructura de telecomunicații integrate de mare capacitate. Aceast permite suportul realizării rețelelor naționale securizate de arie extinsă pentru autorități, beneficiarii având posibilitatea să dezvolte sistemele informatice și aplicațiile informatice specifice atribuțiilor alocate, precum accesul online la serverele proprii.

Bugetul Serviciului de Informații Externe va avea un plus de 17,8%. Astfel, creditele bugetare ale SIE vor ajunge la 719,2 milioane de lei. În următorii ani, estimările sunt următoarele: 528,9 milioane de lei pentru 2024, 543,2 milioane de lei pentru 2025, și 557,9 milioane de lei pentru 2026.

Planurile generale de căutare a informațiilor, precum și principalele direcții de activitate ale instituției sunt aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării potrivit Legii. Astfel, prioritățile strategice ale Serviciului de Informații Externe sunt stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin raportare la obiectivele naționale de securitate stabilite prin Strategia națională de apărare a țării, aprobată de Hotărârea Parlamentului nr. 33/2015, și în funcție de evoluțiile mediului internațional de securitate. Pentru îndeplinirea atribuțiilor legal conferite, Serviciul este autorizat să utilizeze metode specifice, să creeze și să dețînă mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, protecția, evaluarea, valorificarea și stocarea datelor și informațiilor referitoare la securitatea națională. Acțiunile Serviciului de Informații Externe sunt prezentate sintetic în cadrul programului: „Eliminarea amenințărilor externe la adresa statului român, sprijinirea promovării intereselor României în străinătate, combate

Proiectul de buget pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 2,8%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, se arată în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023 publicat marţi de Ministerul Finanţelor.

Produsul intern brut în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an.

Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9% din PIB, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,95% din PIB. Deficitul bugetar cash atinge în anul 2024 valoarea de 2,95% din PIB, cu care se încadrează in regulamentele europene, se arată în documentul citat.

Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023. Cheltuielile bugetare reprezintă anul viitor 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2026 acestea urmează să ajungă la circa 154,2 miliarde lei.

Veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB), în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2026 la 655,1, miliarde lei (32,78% din PIB). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1 %) sume primite de la UE (13,2% din total venituri), şi accize (7,1 %).

Potrivit proiectului de buget, inflaţia la sfârşitul anului ar urma să încetinească la 8% în 2023, faţă de 15,2% în 2022, în timp ce deficitul de cont curent va coborî la 8,5% din PIB, de la 8,8% în acest an.

Câştigul salarial real este prevăzut să crească cu 1,7% anul viitor, după un declin de 2% în acest an.

Potrivit Ministerului Finanţelor, presiunile pe piaţa muncii se vor atenua. Astfel, pentru anul 2023, a fost estimată o creştere a numărului de salariaţi cu circa 77.000 persoane, ajungând la 5,252 milioane persoane şi o rată a şomajului înregistrat de 2,7%.

Pe termen mediu (2023 – 2026), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va menţine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi 49,80% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăşi 42% din PIB.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Cosmin Pam Matei 4562 Articole
Author

14 Comentarii

  1. Trebuie naționalizat OMV-ul! Bugetul e mic pentru ca banii se duc la austrieci! Meloni a procedat bine!

  2. Va fi din ce in ce mai rau…..Uniunea Europeana si Rusofobia distrug Romania. Banii de la UE sunt Toxici pentru Economie, mai toxici decat ajutoarele sociale. Producem doar 2,5 milioane de tone petrol iar in 1990 aveam o capacitate de prelucrare de 30 milioane de tone, inutila din cauza de Rusofobie. Degeaba am avea industrie ca nu am putea exporta decat in Rusia si Ucraina, insa acolo nu avem voie….Romania va ajunge ca R Moldova, va cersi bani sa plateasca gazul si petrolul…..Singura noastra speranta ramane China. Daca Occidentul ne blocheaza si relatiile cu China, la revedere Romania….

  3. Inflația pe 2022 în Rromînika e de 80-85%, nu de 15% !
    Nu mai colportați minciunile javrelor $$oroșizde de la guWernare!

  4. Ne meritam soarta pt. ca Romania la ora actuala nu mai este a romanilor si este a fortelor straine de afara,ei ne dirijeaza si tot ei ne dau voe sa facem, sau sa nu facem ceva.Suveranitatea Romaniei exista doar in capul lui Johannis sau pe hirtie ,in realitate tara noastra nu mai este libera si suverana ,sintem o colonie al occidentalilor unde trebue sa facem doar ce ne permit ei.

  5. Cifrele sunt manipulate pentru ca la 50% din PIB datorie externa, guvernul ar trebui sa inceapa sa dea afara birocrati ca sa-si reduca cheltuielile (conform Constitutiei)…ar trebui dati afara oricum pe motive de incompetenta…Surpriza, surpriza!!! „Datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va menţine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi 49,80% din PIB.” bine ca nu au pus din pix 49.999%. Departe de a fi un fan al lui Basescu, in timpul presedentiei lui datoria guvernamentala a scazut la 35% adica la limita superioara de „sanatate financiara”. Ca sa nu mentionam Ceausescu…cu tot simtul umorului.

  6. Inflatia se combate doar prin reducerea semnificativa a cheltuielilor. Cel care a scris acest buget afirma exact inversul. Romanii raman cu „doamne ajuta” !

  7. pai sa dat liber pe cenzura si dictatura securistoid de tip china, nu? trebuie cashkval pentru ca mafiotii sa inceapa represiunea oamenilor liberi si re-educarea china/schwab.

  8. Plicul cu…faina alba sau bomboane..e sustenabilitate pentru alocari grase! Apropo de sustenabilitate in Romania, politica romaneasca a definitivat in cei 32-33 ani, proiectul de tara sub numele „Sustenabilitate minciuni si saracie”!

  9. Îi n primăvară se sărise de 50 la sută datoria,se măresc veniturile magistraților prin ordinul de ministru al justiției cu 20 la sută,după care apare iar prin presă că datoria se calculase greșit și era de 49 virgulă!ce mei vreți?ați auzit de impozitare la magistrați până acum,?popor de slugi și pomanagii!

  10. …o veste buna, imi creste iar salariul!…acum, cand mai am atat de mult pana sa ies la pensie…doua luni!… cat voi mai trai eu, tinand cont de faptul ca am 38 de ani?…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.