Profesorii, instruiți de SRI să recunoască terorismul

Peste 1.100 de profesori, inspectori și consilieri școlari au fost instruiți de experți SRI să recunoască semne ale radicalizării în rândul elevilor. Programul Previsio, derulat în perioada 2024-2026, a costat aproape un milion de euro și a urmărit prevenirea extremismului violent și a terorismului în școli. O investigație Snoop arată însă că profesorii și inspectoratele au înțeles diferit ce trebuie să facă atunci când suspectează un caz. Unele inspectorate au indicat inclusiv raportarea către SRI.

Serviciul Român de Informații a implementat proiectul „Previsio – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar” între iunie 2024 și iunie 2026. Proiectul a beneficiat de 850.000 de euro din fonduri europene, prin Programul Național de Securitate Internă 2021-2027. Alți aproximativ 95.000 de euro au venit de la bugetul de stat. Partenerii SRI au fost Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne.

În total, 1.180 de profesori, inspectori și consilieri școlari au participat la cursurile ținute de experți ai Serviciului. Au fost pregătiți și 320 de angajați ai MAI.

Cursurile pentru cadrele didactice au durat două zile și au fost organizate față în față, în mai multe hoteluri din țară. Participanții au avut apoi exerciții pe platforma online a proiectului.

Potrivit datelor strânse de Snoop de la inspectoratele școlare, majoritatea participanților provin din mediul urban și lucrează în licee. În program au apărut însă și două grădinițe din Iași. Inspectoratul județean nu a explicat motivul includerii lor.

Primele cursuri au avut loc în februarie 2025.

De la schimbări de comportament și haine la „colaborarea rapidă” cu poliția

Materialele de pregătire le cer profesorilor să fie atenți la schimbări de atitudine și comportament. Acestea ar putea indica, potrivit programului, începutul unui proces de radicalizare. Unul dintre mesajele cursului spune că observarea unor asemenea modificări este importantă pentru prevenirea unor manifestări extremiste violente sau a unor acte de terorism.

În același timp, profesorilor li se recomandă o intervenție „într-o manieră echilibrată”, în etape și în funcție de fiecare situație.

În materialele prezentate cursanților apare și mesajul: „Cazurile suspecte de radicalizare nu se rezolvă de la sine. Dacă le ignorăm, ele nu vor dispărea”.

Snoop a întrebat inspectoratele din țară ce competențe au dobândit profesorii după aceste cursuri. Răspunsurile diferă.

Inspectoratul Școlar Județean Vrancea a menționat „Colaborarea rapidă între școli, poliție și structurile de securitate”. ISJ Arad a indicat „Monitorizarea comportamentului școlarilor din perspectiva indicatorilor radicalizării, extremismului religios”. ISJ Harghita a vorbit despre „Raportare către instituțiile partenere: SRI, MAI, Ministerul Educației”. Inspectoratul din Bacău a menționat „Identificarea și prevenirea radicalizării și terorismului în rândul tinerilor”, iar cel din Ialomița, dezvoltarea gândirii critice.

SRI a transmis însă că profesorii nu trebuie să sesizeze direct Serviciul. Potrivit instituției, aceștia ar trebui să se adreseze consilierilor școlari, reprezentanților DGASPC și poliției.

Reporterii Snoop au discutat cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari. Niciunul nu întâlnise în propria unitate un caz pe care să-l considere drept unul de „elev radicalizat”. Unii profesori spun însă că, după curs, au început să urmărească mai atent anumite comportamente.

„Sunt mai atentă la elevii care tind să se izoleze, la schimbările bruște de comportament, la anumite simboluri (tatuaje, n.r.) sau mesaje pe care le afișează, la modificări ale stilului vestimentar. Nu reprezintă o dovadă a radicalizării, însă ele pot constitui semnale care necesită dialog”, a spus o directoare a unui colegiu din Brașov.

„Aveam un elev din Arabia Saudită, îmi amintesc că îl priveam cu mai multă atenție. Un copil de altfel fără nicio problemă. (…) Sunt mai atent și la copiii introvertiți”, a spus un director din Botoșani.

„Am avut un elev, nici el nu știa exact dacă era neonazist, satanist. A mai venit cu o svastică, avea niște inele și un pandantiv mai dubios, a mai intrat în cimitirul evreiesc. Un băiat olimpic, pașnic, agreat în clasă. Le-am spus domnilor de la SRI cu care am făcut cursul despre caz, au spus că-l știu”, a mai relatat o profesoară de istorie din Ploiești.

Printre categoriile prezentate în suportul de curs ca fiind vulnerabile la radicalizare apar tinerii și adolescenții, persoanele marginalizate, cele cu probleme economice, deținuții și imigranții. Sunt menționate și persoanele nou convertite, cele expuse propagandei online și cele cu probleme psihice sau tulburări emoționale.

Profesorii nu le-au spus întotdeauna elevilor și părinților despre cursuri

O altă problemă ridicată de investigație este cât de transparent a fost programul față de elevi și părinți. Mai mulți profesori au declarat că nu le-au spus elevilor că au participat la cursurile SRI.

„Cursul a fost concentrat, l-aș fi întins pe mai mult timp. Nu mă simt pregătit să le vorbesc elevilor”, a spus directorul unui colegiu din Botoșani.

O directoare din Târgu Jiu a explicat că a discutat despre riscurile din mediul online, fără să menționeze programul.

„Poți să pui (subiectul, n.r.) sub o umbrelă mai mare despre mediul online. Nu le-am spus că am făcut un curs.”

Un profesor de geografie din Timișoara a avut o abordare asemănătoare.

„Am abordat cu elevii tangențial. Nu le-am spus că am făcut un curs, că nu e în regulă. Cu părinții nu am vorbit, mi s-a părut forțat.”

Ministerul Educației a transmis, întrebat dacă elevii și părinții ar trebui informați despre participarea cadrelor didactice, că „Previsio a fost adus la cunoștința publicului prin promovarea acestuia în media și prin distribuirea de broșuri scrise”.

Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educației, a fost cel care a informat cel puțin o parte dintre inspectorate despre program. El a urmat în trecut cursuri la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, instituție aflată în structura SRI. Paraschiv nu a răspuns întrebărilor adresate direct de Snoop și le-a redirecționat către biroul de presă al ministerului.

Inspectorul general școlar al Municipiului București, Florian Lixandru, a urmat la rândul său un curs al Academiei SRI, în 2012. ISMB a refuzat să transmită publicației lista instituțiilor bucureștene care au avut cadre didactice participante la program.

Contactat telefonic de Snoop, Lixandru a declarat:

„Să mă sunați pe mine pe telefonul personal în perioada de concedii mi se pare că vă depășiți un pic atribuțiile. Depășiți limita. Nu am mai multe informații la acest moment și nici nu voi avea, pentru că nu voi pune oamenii să muncească, dacă nu am interes pentru gestionarea acelor informații.”

Ministerul Educației a refuzat, de asemenea, să ofere detalii despre discuțiile purtate cu SRI înaintea parteneriatului. Instituția a susținut că procesul de consultare „face parte din categoria informațiilor clasificate”.

Critici privind riscul de etichetare. Programul continuă cu Previsio 2

O parte importantă a cursului s-a concentrat asupra terorismului islamist și asupra unor organizații precum Al-Qaeda și Daesh, potrivit suportului consultat de Snoop. Legionarismul, neonazismul și extremismul comunist au ocupat un spațiu mai redus. Profesorii intervievați au confirmat această diferență.

„Mai mult despre terorism s-a discutat”, au relatat aceștia.

În materialele de curs apare însă și precizarea că România nu se confruntă, în prezent, cu fenomene de amploare precum radicalizarea violentă sau terorismul. SRI susține că prevenția este necesară și că proiectul ar putea fi extins ulterior în politicile Ministerului Educației.

Programul românesc a fost comparat de Snoop cu Prevent, sistemul folosit în Marea Britanie. Din 2015, instituțiile britanice au obligația de a identifica persoane care ar putea ajunge să susțină terorismul și de a sesiza autoritățile. Un raport Amnesty International din 2023 a criticat însă programul britanic. Potrivit documentului, 87% dintre sesizări nu au dus la o intervenție. Amnesty a susținut că mecanismul poate afecta libertatea de exprimare, gândire, conștiință și religie. Organizația a atras atenția și asupra relației dintre elevi și profesori.

Lee Jerome, profesor și cercetător la Universitatea Middlesex din Londra, a avertizat asupra riscurilor atunci când profesorii trebuie să evalueze comportamente care pot indica radicalizarea.

„Principalul risc (al unui astfel de program, n.r.) este că profesorilor li se cere să ia decizii într-un domeniu în care, cel mai probabil, nu au pregătirea sau expertiza necesare”, a explicat acesta pentru Snoop.

El a avertizat și că suspiciunea poate afecta relația dintre elev și profesor.

„Dacă profesorul tău te bănuiește de extremism, se poate schimba relația dintre voi, chiar dacă discuția nu duce la o raportare oficială.”

„Pentru mulți tineri vulnerabili, profesorii sunt singurii adulți pe care se pot baza. De aceea, este îngrijorător că programul ar putea afecta această relație de încredere.”

În total, 44 de persoane din șase structuri ale SRI au lucrat la primul proiect Previsio. Serviciul a precizat că acestea s-au ocupat, între altele, de finanțare, elaborarea cursurilor, asistență juridică și achiziții. SRI nu a oferit publicației date concrete despre câte cazuri de radicalizare au fost identificate anterior în școlile din România.

Serviciul a transmis însă că „Creșterea numărului cazurilor de tineri radicalizați în România atrage atenția și reclamă o abordare adecvată încă din stadiul incipient, în vederea prevenirii creșterii alarmante a numărului celor care îmbrățișează idei și concepții extremiste și care, posibil, vor dori să le promoveze și să le impună în societatea românească inclusiv prin comportamente violente și chiar prin terorism”.

Programul continuă acum sub forma Previsio 2. Noua etapă se desfășoară între februarie 2026 și august 2027 și are o finanțare europeană de peste 400.000 de euro. De această dată, cursurile se adresează profesorilor, polițiștilor și reprezentanților Administrației Naționale a Penitenciarelor. În total, sunt vizate 670 de persoane.