Proiectul care ar permite unor ofițeri SIE să facă cercetare penală pentru colegii lor revine la Senat. Ce prevede legea și de ce au apărut obiecții

Ce schimbare ar aduce proiectul

Proiectul completează Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea SIE și prevede că anumiți ofițeri ai serviciului „pot fi desemnați” să îndeplinească atribuții de cercetare penală în calitate de „organe de cercetare penală speciale”, conform Libertatea.

Aceștia ar putea efectua acte de urmărire penală în cazul infracțiunilor comise de militari, potrivit articolului 57 alineatul 2 din Codul de procedură penală. În cazul SIE, este vorba inclusiv despre posibilitatea cercetării unor militari din cadrul aceleiași instituții.

Ofițerii ar fi desemnați prin ordinul directorului SIE, dar numai după obținerea avizului conform al procurorului general.

Ce condiții trebuie să îndeplinească ofițerii SIE
Forma adoptată de Camera Deputaților prevede trei condiții pentru ofițerii care ar putea primi aceste atribuții: să fie licențiați în drept, să nu fi fost sancționați disciplinar ca militari, să nu fi fost trimiși în judecată.

Codul de procedură penală prevede că organele de cercetare penală speciale își desfășoară activitatea sub conducerea și supravegherea procurorului.

Cum explică inițiatorii proiectului necesitatea acestuia

Senatorul PNL Alexandru Muraru, unul dintre inițiatorii proiectului și președintele Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității SIE, spune că există un „vid legislativ”. După cum spune acestuia, lipsa unei reglementări exprese poate crea probleme în cazul în care un ofițer SIE este suspectat de o infracțiune. Muraru susține că problema a fost semnalată de Ministerul Public și de Parchetul Militar.

Senatorul afirmă că proiectul nu a fost construit în jurul unui dosar concret și că numărul cazurilor în care ofițeri SIE sunt suspectați penal este „extrem de redus”.

CSAT a invocat reguli europene privind rolul serviciilor de informații

CSAT a transmis Camerei Deputaților, în octombrie 2025, că există la nivel european recomandări potrivit cărora serviciile de securitate nu ar trebui să primească atribuții care țin de aplicarea legii și de urmărirea penală.

În aceeași adresă, CSAT a invocat Decizia CCR nr. 55/2022 privind implicarea SRI în activități legate de supravegherea tehnică și jurisprudența CEDO referitoare la competențele serviciilor de informații în combaterea criminalității.

CES a dat aviz negativ și vorbește despre riscuri pentru procesul echitabil

Consiliul Economic și Social a avizat negativ proiectul în septembrie 2025, susținând că extinderea atribuțiilor SIE la cercetarea penală poate afecta garanțiile unui proces echitabil și a ridicat probleme legate de probele clasificate, lanțul de custodie și delimitarea dintre culegerea de informații și urmărirea penală.

Consiliul a mai argumentat că parchetele militare sunt cele care gestionează cazurile penale din zona militară și a avertizat asupra riscului creării unui precedent instituțional.

Proiectul a fost adoptat tacit de deputați și revine la vot în Senat

Proiectul a fost depus la Camera Deputaților pe 3 septembrie 2025 și adoptat tacit pe 10 decembrie 2025, fără să fie dezbătut și votat în termenul de 45 de zile.

A fost inițiat de Alexandru Muraru, Felix Stroe, Alin Virgil, Mircia Chelaru și Sorin Șipoș, însă senatorul USR Sorin Șipoș și-a retras ulterior semnătura.

La Senat, proiectul a fost retrimis la Comisia de Apărare, iar președintele comisiei, senatorul PNL Silviu Coșa, a declarat că vor avea loc noi discuții cu instituțiile implicate, inclusiv cu SIE.

Proiectul nu este încă lege, acesta urmând să fie analizat în continuare la Senat înaintea votului din plen.

Află și Omar Hayssam, eliberat condiționat. Decizia Tribunalului Ilfov este definitivă