Provocările României în faţa Fit for 55

Schimbarea dramatică a industriei româneşti după anii 1990 a dus la scăderea emisiilor de CO2 cu peste 65% la nivelul anului 2019, piaţa locală îndeplinind chiar şi acum ţinta asumată la nivel european privind reducerea emisiior de carbon până în 2030, scrie Ziarul Financiar.

Mai mult, România este una dintre puţinele state europene cu temele făcute la capitolul energie verde. Practic, dezindustrializarea brutală după anii 1990 a creat condiţiile pentru ca România să fie verde, chiar fără să îşi propună.

Sărăcia energetică din cauza veniturilor mici, alături de obligaţia de a reforma din temelii industrii cheie, cum este cea auto, sunt însă provocările majore ale pachetului Fit for 55 pentru România.

Fruntaşă în Europa

Puţine ţări au trecut printr-o dezindustrializare atât de abruptă precum România începând cu anii 1990, orientarea blocului european spre un mediu mai curat transformând abia acum această tendinţă într-un avantaj local.

Astfel, statisticile europene arată că România este a treia ţară de pe Bătrânul Continent cu cele mai scăzute emisii de CO2 pe cap de locuitor, pe datele din 2019, acesta fiind un avantaj major în contextul în care Comisia Europeană, prin pachetul Fit for 55, a declarat război deschis poluării. Obiectivul CE este de a tăia până în 2030 cu 55% emisiile de carbon, de la nivelul anterior stabilit de 40%, faţă de nivelul din 1990. România, potrivit datelor Europene, deja a atins acest nivel, având la nivelul anului 2019 cu 65% mai puţine emisii de CO2 faţă de 1990.

Mai departe, România este una dintre puţinele state cu ţintele privind ponderea producţiei de energie regenerabilă pentru 2020 deja atinse. Astfel, poziţia din care pleacă România în noul context format de lansarea pachetului Fit for 55 are o serie de avantaje.

Lupta cu carbonul

Problema este că pentru a fi atinse ţintele europene, vor exista modificări importante, una dintre acestea fiind chiar regândirea schemei de tranzacţionare a carbonului.

„Emisia de CO2 trebuie să aibă un preţ astfel încât companiile şi populaţia să aleagă cea mai verde soluţie. Ştim deja că acest sistem funcţionează. Vom aplica sistemul de emisii la aviaţie şi transporturi maritime. Un vas de croazieră emite într-o singură zi echivalentul a 80.000 de maşini. Tranziţia va fi însoţită de un fond care va combate sărăcia energetică şi-i va susţine pe cei care nu-şi pot plăti facturile“, a spus Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene în deschiderea conferinţei pentru lansarea Fit for 55.

Pachetul Fit for 55, care transpune în legislaţie obiectivele Green Deal privind neutralitatea climatică a Europei, va provoca un tsunami industrial, de la sectorul auto, aviatic, transport maritim până la modul în care ne încălzim casele, toate urmând să fie afectate de acest mega-pachet de măsuri.

În prezent, sectoarele acoperite de schema de tranzacţionare cu emisii de CO2 acoperă doar 41% din totalul emisiilor la nivelul UE.

Astfel, noi sectoare vor intra în schemă, printre care se numără transportul rutier şi încălzirea. De asemnea, aviaţia nu va mai beneficia de alocări gratuite de certificate, acestea urmând să fie eliminate până în 2027. Totodată, numărul anual de certificate de emisii se va reduce cu 4,2%, faţă de 2,2% cât se prevede în actualul sistem, tocmai pentru a pune presiune mai mare pe poluatori.

„Noul sistem va reglementa furnizorii de combustibil mai degrabă decât pe consumatorii casnici sau pe şoferi. Sistemul va deveni operaţional din 2025“, se arată în datele publicate de Comisia Europeană.

Totodată, reducerea alocărilor gratuite şi a numărului de emisii va pune o presiune majoră pe companiile din industria cimentului sau a îngrăşămintelor chimice.

Un fond de susţinere

Problema pentru consumatorii de energie din România este că deja sunt printre cei care au cel mai adesea probleme în achitarea facturilor, mai bine de unu din 10 români neavând puterea financiară de a plăti lunar curentul sau gazul consumat. Comisia propune însă un Fond Social pentru Mediu care va fi alimentat cu 25% din valoarea veniturilor obţinute din tranzacţiile de emisii pe categoriile noi incluse în schemă.

„Fondul va pune la dispoziţia statelor membre 72,2 de miliarde de euro, în perioada 2025-2032. Alături de fondurile care vor fi puse la dispoziţie de statele membre, se va crea un fond de 144,4 de miliarde de euro pentru o tranziţie corectă din punct de vedere social“, se mai arată în materialele oficiale ale Comisiei Europene.

Dincolo de problema vulnerabilităţii consumatorilor, companiile industriale rămase, dar mai ales industria auto, aviaţia sau transporturile maritime vor trece printr-o schimbare accelerată.

„Maşinile noi trebuie să-şi reducă emisiile cu 55% până în 2030 şi cu 100% până în 2035 faţă de nivelul din 2021“, se arată în documentele oficiale. Mai departe, va trebui să existe o staţie de încărcare pentru maşinile electrice la fiecare 60 de kilometri pe coridoarele europene esenţiale şi una pentru hidrogen la fiecare 150 de kilometri.

În aviaţie, 63% din combustibil trebuie să devină sustenabil până în 2030, cu o ţintă de 5% până în 2030.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Author

4 Comentarii

  1. Crettinoizii conducatori romani , cu siguranta , asa cu sunt obisnuiti , vor exagera aceste masuri extrem de radicale .
    Astfel incit romanii vor duce saracia la cote astronomice .

  2. De ce caposii europeni nu impun aceste conditii, occidentului si asiei, unde e cea mai puternica crestere de CO2 si impune doar est europenilor? Distrug totul in partea noastra cand de fapt, totul e pe mofturile unora!

  3. Dar cine crede ca imbuibatii lumii vor merge la viloacele lor de lux cu transportul in comun,asteptand la intersectie,cu foamea in gat,sa vina sa ii ia,vreo rata bomba cu hidrogen,care sa vina o data la trei zile,plina de tzarani si precupetze,incat si africanii vor rade de amaratii din UE-ul progresist legetebist al zarghitei Ursula si al nazistilor ei turbati. Astia,care vor sa scape de oamenii care nu le mai trebuie si care le aglomereaza existenta,cred ei ca oamenii sunt fraieri si ca vor astepta sa moara de foame,de acum inchisi iar in case,dar nu numai de diverse variante de virus aruncate non-stop peste ei,ci de saracie maxima,care sa-i oblige sa nu poata sa mai iasa afara,ca nu au nici bani de tramvai,sa se stinga cuminti de foame pana sunt trimisi bucata cu bucata si pas cu pas la loc de liniste si verdeatza.Iar cine mai scapa sa aiba viatza de chinez cu salariul de doi lei ca sa isi continue nazistii globalizarea ca acum,dupa ce si-au tradat popoarele,lasandu-le fara locuri de munca,mutand toata productia in China,nu mai fac fatza nici la nivelul de salarizare a celor care mai le trag cismele imbuibatilor pin Occident si trebuie sa ii dreseze ca sa accepte toti salarii de doi lei ca vezi drace,trebuie platita lui Ursula si nazistilor poluarea, carbonu si alte vrajeli care,pe bune,nici in 500 de ani nu vor schimba nimic in clima,iar taierea in draci a padurilor pentru industria lor din vest nu intra in planurile lor anti-poluare decat acolo unde sa ii priveze de a avea romanii lemne cu care sa se incalzeasca iarna.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.