PSD la cotitură

Luni, 20 ianuarie, o zi fără semnificație aparte pentru PSD, poate însemna o răscruce. Partidul ar ieși din pumni și ar da semne că începe reformarea sau se împleticește și, cu aerul că face mișcări hotărîtoare, ia decizii catastrofale. Luni se hotărăște mișcarea de șah a PSD-ului. Mai corect, luni demonstrează că mai poate juca. Unii parlamentari ai partidului au semnat moțiunea cu aproape o săptămînă în urmă, chiar înainte ca Ludovic Orban să anunțe asumarea răspunderii pentru alegeri locale în două tururi. Asta înseamnă că decizia PSD a fost gîndită și luată cu ceva timp înainte. Adică și calculată și convenită.

O fi bine? Sau va ieși prost pentru partid? Cum va juca PSD-ul mai departe? Numai din contre, speculînd situația fragilă a susținerii în parlament a guvernului Orban nu cred că va ajunge prea departe.
Nu fac parte dintre cei care au idei pentru mișcările pe care PSD-ul trebuie să le facă în situația alegerilor locale în două tururi și a anticipatelor. Nu este treaba mea. Dar felul în care decide în aceste mutări și, mai ales, cum continuă, îl califică și îl poate descalifica fără să producă nici o schimbare de fond. Vreau să spun că PSD-ul și dacă mută cu succes și continuă la fel nu va avea parte de un parcurs de altă factură. Mai devreme sau mai tîrziu va continua să o tîrîie.

Deciziile de luni vor influența în subtext inclusiv desfășurarea și deznodămîntul congresului din februarie. Ședința de duminică de la Tîrgoviște a anunțat un val de schimbări, între care renunțarea măcar la o parte din oamenii vechii echipe. Nici asta nu-i de ajuns. PSD-ul pentru a reveni într-o poziție politică de greutate mai are nevoie de oameni din noua generație. De oameni de cultură, de politicieni capabili să comunice la Bruxelles și la Washington. Degringolada din ultimele luni vine de la această criză de echipă, de la incapacitatea de a se opune campaniei externe și diversiunilor din țară. PSD-ul l-a părăsit pe Liviu Dragnea nu pentru că era lemn la economie și asculta de un apucat, nu pentru că s-a înconjurat de culegători de scame și de incompetenți, nu pentru că a fost găsit cu o casă în Brazilia (basm internațional finanțat), nu că ar fi furat balta Belina (altă jonglerie de comunicare), nu pentru că ar fi fraudat alegerile sau ar fi folosit două cucoane la partid (fapt care n-are legătură cu corupția). PSD-ul l-a părăsit pe Dragnea de frică și din neștiința de a juca în marea politică europeană care a decis demolarea unui lider egolatru și adeseori rudimentar în comportament. dar cu cîteva direcții și inițiative corecte pentru România.

Că PSD-ul este și acum în corzi o dovedește și modul în care joacă în contracararea campaniei anti-SIIJ. Nimeni din acest partid cu pretenții nu are curajul să iasă la rampă și să vorbească despre dosarul Laurei Codruța Kovesi, terminat la parchet, dar pus la păstrare fără a fi trimis la instanțe. PSD-ul a plătit pentru o capră, dar nu este în stare să comunice pe abuzurile unui sistem. Dacă în țară, în fața unui material de necontestat, PSD-ul se poartă bezmetic, cum se poate apăra la Bruxelles de sforăriile Monicăi Macovei și de abuzurile Laurei Codruța Kovesi?

Ce strategie pregătește PSD-ul la congresul din februarie pentru a comuncia tinerilor de stînga că pot susține un partid socialist? Dacă PSD-ul va continua mai departe pe votul pensionarilor va urma soarta României Libere care s-a bazat pe anunțurile de mică publicitate pînă cînd publicul ei s-a împuținat atît de mult încît n-a mai avut cine despre cine să dea anunțuri și să cumpere ziarul.
Ce strategie pregătește pentru a contracara corupția? Ce schimbări de fond gîndește pentru a elibera energii economice blocate tot de el sau de PNL?
Cu asemenea preocupări și cu răspunsuri cînd mai bune, cînd mai proaste, PSD-ul s-ar putea trezi și ar putea conta. Numai cu numărul mare de parlamentari din cele două camere, fără abilitate și fără o proiecție în viitor, eu unul nu-l văd decît pe nicăieri!