Stranii și de profunzime mișcări se produc în aceste zile de tihnă și de sărbătoare pentru români. Una dintre ele vizează importante reorganizări în interiorul sistemului de Justiție, Raluca Prună însăși pregătindu-se, în mandatul guvernului Cioloș, să devină groparul DNA dar și să predea viitorului ministru, care va fi unul politic, posibilitate deplină de control asupra unei alte importante instituții, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
”Reorganizarea DIICOT pe modelul DNA a fost făcută şi în perspectiva în care, pe termen lung, cele două parchete specializate ar putea fi reunite într-o singură structură”, a anunțat astăzi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, confirmând ipoteza de mai sus.
Tot Prună a explicat: ”Am făcut din DIICOT, instituţional vorbind, exact ceea ce este şi DNA-ul. Şi am făcut asta în considerarea unei viziuni mai largi, întrucât, nu ştiu, este de presupus că în 10 ani, nu ştiu, într-un orizont de timp, pe termen lung de fapt, aceste structuri specializate probabil că vor fi reunite într-una singură. Rămâne de văzut cum evoluează societatea românească. (…) Un tip de Parchet Antimafia, care se ocupă şi de corupţie şi de crimă organizată, dar repet, este un orizont pe un termen foarte lung”, a declarat Raluca Prună miercuri, la Adevărul live.
Membru al unui guvern tehnocrat, care a venit la Palatul Victoria pe valul uriaș de proteste anticorupție, Prună a deschis astfel subiectul desființării DNA, temă atât de dragă tuturor partidelor, cu precădere PSD și UDMR care vor folosi neîndoielnic această minge ridicată la fileu imediat după alegeri. O altă situație ”reglementată” de Prună este că prin noile modificări, rolul ministrului de Justiție crește referitor la DIICOT. Deci viitorul ministru, care va fi politic, va avea la dispoziție procurori DIICOT cu care va putea să-i combată pe cei ai DNA până la reunirea celor două direcții.
Pasul 1: aducerea DIICOT la nivelul DNA
Ministrul Justiţiei anunțase, pe 16 noiembrie, că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care reglementează activitatea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, apreciind că prin acest act normativ s-ar fi urmărit aducerea DIICOT ”în oglindă la nivelul DNA”. Una din oglinzi se referă la nivelul de salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară care se va realiza potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
”Am adoptat o ordonanţă de urgenţă care optimizează managementul, structura şi organizarea DIICOT. Prevederile din ordonanţă care aduc un plus de valoare activităţii DIICOT se referă cu specificitate la întărirea şi la eficientizarea funcţiei de conducere a Direcţiei, la îmbunătăţirea organizării interne, aceasta într-un cadru mai amplu, a unei discuţii pe agenda europeană care din păcate cuprinde din ce în ce mai mult chestiuni legate de combaterea fenomenului terorist, al criminalităţii organizate, care de cele mai multe ori finanţează acest fenomen”, a afirmat recent Raluca Prună, într-un briefing la Palatul Victoria.
Potrivit acesteia, prin ordonanţa adoptată s-a urmărit de asemenea ”o creştere a eficacităţii urmăririi penale prin consolidarea unei capacităţi de efectuare a investigaţiilor financiare şi prin completarea personalului Direcţiei cu lucrători de poliţie judiciară”.
Și totuși, cum rămâne cu evaziunea fiscală?
„Am eliminat competența DIICOT în urmărirea penală a anumitor infracțiuni, cum ar fi bancruta simplă, accesul ilegal la un sistem informatic, cerșetoria, exploatarea cerșetoriei și cel mai important — evaziunea fiscală. Am făcut acest lucru pentru că, după cum știți, evaziunea fiscală este un obiectiv de interes național strategic și pentru că împărțirea de competențe între parchetele obișnuite și direcțiile specializate cum este DIICOT nu aduce întotdeauna cele mai multe rezultate. Ne-am gândit că este bine ca evaziunea fiscală să fie în competența exclusivă a unui singur tip de parchete, să spunem, altele decât direcțiile specializate, astfel încât să putem vedea într-un termen scurt dacă se pot obține rezultate mai bune în combaterea acestui fenomen”, a adăugat ministrul Justiției. Declarația a fost făcută cu prilejul modificării competențelor DIICOT, fără însă ca ministrul să precizeze, de atunci încoace, care va fi structura care preia coordonarea combaterii evaziunii fiscale.
În acest moment există, la nivelul DIICOT, 350 de dosare de evaziune fiscală, dintre care 74 cu un prejudiciu mai mare de 20 de milioane de euro. ”Nu a fost voinţa DIICOT-ului de modificare a competenţei”, a precizat procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), Daniel Horodniceanu.
Pasul 2, DIICOT la mâna MJ
Sub pretextul transpunerii în legislaţia românească a Convenţiei Consiliului Europei pentru combaterea terorismului, inițiatorii au profitat pentru a strecura și articole prin care s-a reglat raportul de putere.
Una din cele mai importante modificări este cea referitoare la control. Politic mai ales, pentru că viitorul ministru va fi unul politic. Ministrul de Justiție este cel care va avea pârghii directe de control asupra procurorilor. Iar noile posturi de șefi de secție vor putea fi negociate politic, la fel ca și cele două noi posturi de adjunct al șefului DIICOT.
De altfel, la art. 69 se precizează foarte clar: ”Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.”
Noile atribuții referitoare la combaterea terorismului
„Deplasarea unei persoane, de pe teritoriul statului al cărui cetăţean este sau de pe teritoriul căruia îşi are domiciliul sau reşedinţa, spre sau pe teritoriul unui alt stat decât cel al cărui cetăţean sau rezident este, în scopul comiterii, planificării ori pregătirii actelor de terorism sau participării la acestea, ori pentru oferirea sau primirea de instruire sau pregătire pentru comiterea unui act de terorism ori pentru susţinerea, în orice mod, a unei entităţi teroriste se va sancţiona cu închisoarea de la 5 la 12 ani, iar tentativa infracţiunii se pedepseşte”, prevede textul Ordonanţei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.